De azi inainte ne gasiti pe www.summerday.ro
Acest blog va fi inchis si mai apoi sters. Va asteptam!
De azi inainte ne gasiti pe www.summerday.ro
Acest blog va fi inchis si mai apoi sters. Va asteptam!
Later edit:
Noul site este gata. Va invit ca de acum inainte sa postati pe www.summerday.ro
Blogroll-ul este in curs de completare. Va rog sa modificati si voi noua adresa a blogului.
www.summerday.ro!!!
Aceasta va fi noua adresa a blogului. De ce summer day? Pentru ca… Continue reading
Later edit: Lusio a venit cu o idee geniala: rightside.ro. Ce ziceti?
Febrilitate, entuziasm, speranta . Iata auspiciile sub care a debutat o duminica fantastica de iarna. O zi marcata de o iluzie frumoasa, aceea ca visele se pot transforma in realitate, ca daca iti doresti ceva cu adevarat, tot universul conspira pentru indeplinirea obiectivului tau. Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu cunosc odihna pana ce nu-mi vad visul cu ochii. Emotia, nerabdarea, tumultul interior sunt colosale, incerc sa le domolesc, dar tot ce reusesc este canalizarea intregii energii spre obtinerea lucrului mult ravnit. Nimic nu ma poate abate din drumul meu, nimic nu-mi poate schimba parerea, nu mai exista cale de intoarcere, din acel moment restul cade in derizoriu, iar gandurile imi sunt concentrate intr-o singura directie. Sunt doar eu cu el. Iar dezideratul poate lua forma unei perechi de pantofi, unei bijuterii, unui job, unui barbat sau unui domeniu propriu.
Asa cum anuntam pe articolul precedent, primul punct al listei mele de prioritati pe 2011 il reprezinta achizitionarea unui domeniu pentru blog. Si pentru a va demonstra ca sunt omul faptelor nu al vorbelor, toata dimineata am cautat un nume potrivit pentru el, sarcina extrem de dificila in conditiile in care am descoperit ca cel vizat, nice.ro, este indisponibil. Va supun atentiei o serie de nume alese de mine: Continue reading
Ionuţ era un puşti simpatic, în vârstă de 8 ani. Născut în Bucureşti, dar crescut, până la vârsta înscrierii la şcoală, pe plaiuri mehedinţene, puştiul prinsese drag de viaţa la ţară. Vara anului 1995 a fost una foarte intensă pentru eroul nostru. Cât era ziua de lungă, el era stăpânul curţii bunicii, fiind starostele tuturor vieţuitoarelor ce îşi făcea veacul în ograda delimitată de un gard vechi din lemn, uşor înclinat spre exterior, îmbătrânit de ploi şi vânt. În viziunea multora, Ionuţ era un copil neastâmpărat, însă lui nici că îi păsă, era prea mic ca să îl intereseze ceea ce gândeau ceilalţi şi prea preocupat să se joace; doar asta voia, să îşi ocupe timpul cu tot felul de ghiduşii, drept pentru care doar foamea şi setea îl puteau abate Continue reading