Goodbye 2010, Welcome 2011!

 

Ada mi-a cerut un cuvant. Unul prin care sa rezum un intreg an. Si l-am gasit: eliberare. Un suflet chinuit, prins in capcana unui iubiri devastatoare, incercand zadarnic sa se strecoare printre coloanele  de marmura alba ale durerii. O nefericire cronica care-ti paralizeaza simturile si  ratiunea, iti distruge increderea in tine, iti submineaza pofta de viata, entuziasmul. O dragoste mistuitoare care te arunca fara mila in abisul disperarii.  Dupa doi ani imensi cat o eternitate, in care am experimentat forta distructiva a unei  iubiri fara limite si fara sens, mi-am dat seama ca trebuie sa lupt. Si am fost ajutata sa inving. Obiectivul era clar, fara echivoc, iar pentru atingerea lui eram in stare sa trec si prin foc. Si am trecut… Si am comis greseli pentru a indrepta o alta greseala. Dar este prima oara in viata cand nu regret nimic.

Maxima zilei (XV) Summer Love in 2011!?

„Pasiunea este o febra a mintii care ne lasa istoviti.” William Pen

Dupa cum am mai povestit de cel putin zece ori pana acum, pasiunea mea pentru blogging a debutat spectaculos, vijelios si promitator la inceputul anului 2007. In curand se vor implini 4 anisori in online, timp in care am iubit, am plans, am sperat mai mult decat intr-o viata de om. As putea s-o compar cu un foc mistuitor, care incendiaza totul in calea sa, care te subjuga,  te orbeste cu flacara sa impetuoasa, salbatica, chinuitoare, iti cotropeste simturile si vointa, te fascineaza si te macina pana cand te epuizeaza complet si te abandoneaza fara regrete intr-un ocean al desertaciunii si tristetii. Ce mai ramane cand flacara pasiunii s-a stins complet? Scrumul, adica inutilitatea, neputinta, deznadejdea. Si indiferenta pentru ceea ce alta data reprezenta chiar viata ta.

Nu as vrea sa se ajunga atat de departe, dar trebuie luata in calcul si posibilitatea aceasta. Totul a pornit de la intrebarea lui Zuzu in legatura cu planurile de viitor ale blogurilor noastre. Imi primul rand imi doresc ca pasiunea mea pentru blogging sa nu se stinga. Ma gandesc ca nu poate tine la infinit si  ar fi trist ca in locul ei sa se instaleze rutina, dusmanul de temut al tuturor activitatilor noastre, ce ar echivala, in acest caz, cu moartea blogului.

Am mai spus si cu alte ocazii, mai presus de orice pentru mine bloggingul inseamna

Merry Christmas 2010 and Happy New Year 2011

Ne gasim in perioada dintre Craciun si Revelion, doua momente unice in an, poate cele mai indragite si mai asteptate, doua evenimente cu semnificatii pe cat de profunde, pe atat de diferite. Daca in perioada  Craciunului ne  orientam catre lumina din interior, pentru a ne redescoperi pe noi insine,  cautand  sa  ne focalizam atentia asupra acelor aspecte ale noastre pe care le constientizam mai putin, altfel spus, in timp ce sarbatoarea Nasterii Mantuitorului indeamna la introspectie si armonie,  Anul Nou este un moment marcat de veselie, optimism, dorinte si spectacol. Acesta ramane in esenta o sarbatoare a trecerii, in timpul careia constiinta umana inregistreaza la unison credinta si speranta ca viitorul va aduce cu sine ceva mai bun, mai imbelsugat,  mai frumos, eminamente pozitiv.

Dincolo de simboluri si semnificatii, sfarsitul de an presupune si realizarea de clasamente de tot felul. Voi incerca si eu un astfel de top, de data asta cu melodiile de Craciun si Anul Nou cele mai dragi sufletului meu.

Oh, Christmas tree!

Oh, Christmas tree, oh, Christmas tree, of all the
trees most lovely
Each year you bring to me delight, meaning in the
Christmas night…

Dintre toate simbolurile Craciunului, Iisus Hristos, Fecioara Maria, Steaua, cei trei magi, vascul, Mosul cel darnic, renii acestuia, clopotelul, colindele, cadourile, felicitarile,  bradul impodobit imi este cel mai aproape de suflet.  Prin forma sa triunghiulara, bradul semnifica Sfanta Treime, iar podoabele sale reprezinta simbolurile cunoasterii si bogatiei. Este considerat pomul vietii, arborele fertilizator. Imi place ca bradul meu sa fie bogat, nu excesiv de inalt, ornat cu multe globulete colorate, conuri, beteala si beculete stralucitoare. Evident ca il prefer natural, dar ma multumesc an de an cu unul artificial. Dupa ce termin impodobirea sa raman in pragul camerei minute bune pentru a-l contempla fericita. Iar sentimentul este unic… Dintre culori, pentru el cel mai mult imi plac auriul si argintiul.

In asteptarea Craciunului

Ce este Craciunul? Este o nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranta pentru viitor. Este o dorinta ferventa ca fiecare ceasca a vietii sa fie plina de binecuvantari bogate si eterne si ca fiecare drum sa duca catre pace. Agnes Pharo

 

E atat de aproape de noi incat ii simtim lumina sfanta. Mai sunt cateva ore si caldura sa va cobori in inimi inghetate de gerul iernii si apasate de suferinte si tristeti, va picura stropi de speranta in suflete amortite de atata asteptare a unui cer mai senin, iar iubirea lui divina, ca o ninsoare naiva, va aduce cu ea bucuria Nasterii Mantuitorului.

E dimineata speciala de Mos Ajun. Se aud colindatorii, aromele de cozonaci ne inunda casele, iar globuletele din brazi ne soptesc povesti despre un Mos Craciun darnic, venit tocmai din Laponia pe saniuta sa trasa de reni. Le ascultam fermecati si copilaria e parca mai aproape ca niciodata…

Si pana la miezul noptii avem timp sa visam la un Craciun alb, feeric, vrajit. La un Craciun plin de dragoste, liniste sufleteasca si curaj. Un Craciun sfant si bun care sa ne aduca mai aproape de sufletele celor dragi, sa ne gaseasca mai curati, mai drepti si mai frumosi.

Am petrecut alaturi de voi toti clipe de vis  dintr-un an minunat, cu adevarat unic, asa cum nu mi-as fi imaginat niciodata ca va putea exista,

Sunt un pacatos, Parinte !!!

Trista si deprimata ca inca nu a venit si la mine Mosu’ (cu multe cadouri), decisa sa inchid calculatorul si sa merg sa platesc ultimele facturi din an, am mai intrat o data pe mail. Ei bine, aici ma astepta o poezioara tare simpatica, care m-a binedispus instant. Stiam eu de ce-mi place Minulescu. Iata despre ce e vorba:

SUNT UN PACATOS, PARINTE !!!

I. Minulescu

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: – Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu, prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c’o muiere !

Poveste de dragoste in vremuri de criza

Pamflet.

Autorul moral e Ada. Nu eu!

Flavius si Andrada se iubesc in oraselul lor curat si cochet din inima judetului Dolj. Chiar daca se iubesc, fortele intunericului se arunca asupra tinerilor indragostiti luând forma parintilor. Caci Alexandru, membru PSD, tatal lui Flavius, nu se mai intelege cu Ion, tatal Andradei, chiar daca si el a fost membru PSD, actual membru PDL. In urma “tradarii” lui Ion, Alexandru i-a facut un scandal monstru lui Flavius si i-a interzis sa se mai vada cu “cracanata aia bruneta”. Chiar daca bruneta nu era si cracanata.
In sprijinul celor doi insa intervine Stefan, fratele lui Alexandru si fostul iubit al Soniei, mama Andradei, sotia lui Ion. Ei doi fusesera demult, in zorii fesenismului, amanti.

Vis de Craciun

Ada ne-a lansat o provocare sub forma de leapsa. Sau de concurs. Ne-a pus la dispozitie 10 melodii, iar noi, pe baza uneia dintre ele, la alegere, trebuia sa realizam o mica povestire(peste 10 randuri). Iata-o pe a mea, sub forma de vis.

O lumina diafana  inunda incaperea. Ca prin vis aud vocea ta soptindu-mi ceva, o ignor si incerc sa adorm la loc. Nu reusesc insa, raze vioaie de soare ma alinta delicat pe obraz, sperand sa ma trezeasca, sa le vad si sa le culeg pe fiecare in parte si sa ma bucur de ele ca de un cadou nesperat. Ce nazdravane sunt astea mici, imi spun si deschid ochii mari, negri, cautandu-te cu privirea, incercand sa imi amintesc ce imi comunicasei putin mai devreme. In linistea adanca ce se instalase de ceva timp in camera incetinesc respiratia, imi aud gandurile navalind nebuneste, incerc sa le alung, ma ridic brusc din pat si ma indrept spre fereastra imensa prin care admir in fiecare dimineata Manhattanul.

Imi lipesc fruntea de geam, privesc staruitor cum

Interpretarea unei icoane

Bun. Ninge pe mai toate blogurile, avem globuri, brazi, colinde, foarte frumos, deci nu mai vin si eu cu aceeasi tema. Am gasit alta, tot de sezon. Icoana care reprezinta Nasterea Domnului.

Desigur. Stim cu totii ca o icoana trebuie privita cu piosenie si ca, in principiu, ne ajuta in actul rugaciunii, atunci când incercam sa fim in contact cu divinitatea intr-o forma mai profunda. Pentru multi dintre noi e suficient. Si chiar e suficient. Dar putem sa mergem mai departe si sa intelegem ca anumite icoane reprezinta chiar intreaga religie, in rezumat.

Simbolistica icoanelor importante este explicata (intr-un mod extrem de interesant si profesionist as zice) pe multe site-uri. Aici nu o sa facem decât o prezentare foarte scurta.

Luam ca exemplu o icoana crestina ortodoxa care reprezinta Nasterea Domnului.

E o icoana foarte frumoasa, de la Muntele Athos! Ce vedem in ea?

Dulce vs sarat

Dintotdeauna mi-au placut dulciurile, in special cele care contineau ciocolata sau crema de cacao.  Cand eram copil preferam ciocolata  din care nu consumam mai mult decat cantitatea recomandata pentru a avea un efect benefic asupra organismului, adica maximum 50 de grame(echivalentul a unei jumatati de tableta) pe zi. Rar faceam excese, recunosc ca s-a intamplat intr-o vacanta la Tusnad si de atunci m-am cam ferit de ea. Asa ca mi-am concentrat atentia asupra prajiturilor de casa, torturilor, inghetatei, checului, toate din cacao. Tot atunci am realizat  ca nu suport gustul prea dulce, ca imi provoca o stare de rau, pe care incercam pe cat se poate s-o atenuez cu apa din  belsug. Pana acum vreo doua luni simteam nevoia sa consum ceva dulce in fiecare zi. Uneori trebuia sa ma multumesc cu un fruct, un mar sau strugure, preferatele mele. La mijlocul acestei toamne,  din lipsa de timp, am renuntat la a mai gati acasa. Am realizat ca e mai ieftin si mai distractiv sa imi cumpar ceva din oras, mi-am gasit si un (fel de) restaurant pe gustul meu, si de atunci, aproape zilnic ma opresc sa servesc cina sau masa de pranz intr-o atmosfera calda, primitoare, relaxanta. Am incercat diverse feluri de mancare, dar niciodata nu am fost tentata de un desert. Rar de tot cand imi cumparam un croissant cu ciocolata. Imi era din ce in ce mai evident, se instalase dezinteresul pentru dulciuri. Care ar putea fi explicatiile acestui fenomen:

Horoscop 2011

Curioasa sa stiu cum imi va merge anul viitor, am innebunit cautand pe net un horoscop pentru 2011. Pana la urma am primit pe mail unul destul de complet. Iata asadar ce ne asteapta:

Berbec

2011 va fi un an foarte interesant – in cel mai bun fel – pentru cei nascuti in aceasta zodie. Si aceasta schimbare vine in cel mai bun moment, pentru ca in ultimii ani Berbecii au avut probleme si lucrurile au parut sa stagneze in mai toate zonele importante ale vietii. Iar in 2011 acesti nativi vor avea prilejul de a descoperi ca toate eforturile lor n-au fost in zadar. Un an foarte important pentru cariera si venit, in care acesti nativi se vor bucura de toate schimbarile. Evident, Berbecii vor trebui sa acorde o si mai mare importanta aspectelor pe care vor sa le imbunatateasca, dar asta nu va fi o problema pentru acestia.

Cariera

Asteptand primavara…europeana

Emotii coplesitoare, agonie si extaz, pasiune si speranta, asteptare…

Inca 45 de minute si marele meu vis se indeplineste. Vine primavara! 🙂  Dar nu orice fel de primavara, ci  poate cea mai frumoasa, cea mai dorita, cea mai asteptata: cea europeana, la fotbal.  Inca 45 de minute si cucerim Vezuviul si chiar si Monte Bianco!   La Napoli e inca 0-0. Steaua e pe cale de a transforma in realitate visul a milioane de romani: o calificare istorica in saisprezecimile Europa League. Se poate! Ce frumos e sa visezi… Sa ti se ofere ocazia…  O minune se prefigureaza la orizont.

Amintiri printre brazi

Ger, haine groase,  sarbatori, colinde, arome de cozonac si vin fiert, Anul Nou, dorinte si artificii.  Iarna ne ofera  toate astea si ceva in plus. Anotimpul alb mai inseamna si vacanta, abundenta de omat, peisaje de vis,  relaxare sau, dimpotriva, senzatii tari,  distractie maxima, evadarea din cotidian, ocazia a trai momente unice inspirand aerul rece si curat de munte, pe versanti inzapeziti, printre brazi, cabane calduroase si primitoare, telecabine si teleschi. Buna dispozitie, optimism, adrenalina, pe scurt,  sporturile de iarna.

Nu am fost niciodata genul sportiv, dar mi-a placut de mica fotbalul(doar sa ma uit), apoi mi-am indreptat atentia spre gimnastica, patinaj, handbal, baschet, schi si nu in ultimul rand, tenis. Cel mai mult am iubit tenisul, pe care l-am practicat timp de 4 ani la diverse cluburi din capitala, dar cele mai frumoase amintiri mi-au fost oferite de schi-ul alpin. In Predeal, pe partia de la Clabucet, am experimentat cele mai neobisnuite  senzatii din viata mea

Protejat: Maxima zilei (XIV) Incertitudine

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Nunta muta. Funeralii fericite!

Ce legatura poate fi intre un film care n-a fost carte si o carte care, cel putin pâna acum, n-a fost film? Pai in primul rând Adrian Lustig. A colaborat la scenariul filmului „Nunta muta” impreuna cu Horatiu Malaele si a scris cartea „Funeralii fercite!”. Apoi, din nefericire, in „Nunta muta” este vorba despre o petrecere care se termina cu….Eh, stiti cum e un film despre comunisti facut dupa 1990 (si nu in regia lui Sergiu Nicolaescu). Se termina intotdeauna prost.

„Nunta muta” face parte din categoria acelor filme românesti care se vor de arta. Adica multa mizerie, barbati nerasi si betivi, urlete, injuraturi, ma rog, tot tacâmul. Si neaparat niste scene de sex ca deh!, acum e libertate si

Have I really lost you?

Azi dupa serviciu nu am rezistat tentatiei de a fi mangaiata poate pentru ultima data in 2010 de razele caldute si ocrotitoare ale soarelui. Asa ca am coborat la Izvor si m-am plimbat pret de cateva minute prin acea zona atat de draga mie, o ultima incercare disperata de a cuprinde in suflet toata frumusetea si eternitatea naturii ce vibra sub forta unui ocean de lumina aurie, solara.

Anticipam luni coltii vigurosi ai iernii, care abia asteapta sa muste cu nesat din aerul de decembrie si sa-l inghete, simteam indignarea crivatului, furios ca nu poate viscoli zapada si revarsa binecunoscuta-i asprime peste tinuturi impovarate de neclintirea anotimpului alb si m-am bucurat nespus cand am vazut ca am primit in dar o zi superba de toamna, in fapt, ultima rabufnire a acesteia inainte ca gerul hain sa devina atotstapanitor.

Imi aduc aminte cum timp de trei luni de zile am tot dispretuit si criticat toamna.

2010, bun sau rau?

Zapada pe carari de munte, seri romantice langa semineu, sfinte sarbatori cu mosi darnici si buni, indelung asteptati, cadouri sub brad, petreceri zgomotoase cu artificii si dorinte fierbinti, mese copioase garnisite cu mult umor si buna dispozitie. Decembrie inseamna toate astea si ceva in plus: bilantul de sfarsit de an.

E momentul analizelor, evaluarilor si promisunilor, iar  scurgerea inexorabila a timpului devine acum mai evidenta si mai dureroasa ca de obicei. Ultima luna din an nu presupune doar distractie si goana dupa cadouri, euforia si speranta unui nou inceput, ea ne provoaca la

Daca doriti sa revedeti…

(dupa o idee a lui Chocolatfollie)

Motto:    Desi nimeni nu munceste, planul se indeplineste.

Desi planul se indeplineste, nimic nu se gaseste.

Desi nimic nu se gaseste, toata lumea se descurca.

Desi toata lumea se descurca, toata lumea injura.

Desi toata lumea injura, toata lumea aplauda.

S-au scris probabil mii de carti despre ce a fost comunismul in general, nu pot veni cu nimic nou. Dar din punctul meu de vedere asta a insemnat: o societate a paradoxurilor. Desigur, am trait doar partea de putrefactie a erei socialiste. Nu mi s-a intâmplat nimic cu adevarat notabil, asa cum i s-a intâmplat lui Teofil, un  unchi de-al meu, preot greco-catolic, care a murit in puscarie pentru ca a refuzat sa treaca la ortodocsi. Nu. Mie comunismul mi-a interzis sa ma simt liber. L-am admirat in intreaga splendoare mai degraba din pozitia de spectator frustrat.

Problema cu libertatea este ca o constientizezi abia atunci când n-o ai. Simti ca ti s-a furat ceva ce e al tau, ceva concret, ca a intrat un hot in casa si ti-a luat mileurile si pestele de sticla de pe televizor. Sau poate ca ti-a luat toata casa!

O societate in care mai toata lumea spunea bancuri politice, dar

Anticipare

Emotia primului fulg de nea asezat sfios pe pamantul sterp, pe ramura unui copac batran si desfrunzit sau in palma fierbinte de copil. In timp ce isi asteapta nerabdator fratiorii jucausi, prinsi in hora magica a celei dintai  ninsori, mediteaza la soarta sa efemera si la bucuria  oamenilor pentru care a coborat din cer.

De cateva zile iarna s-a instalat confortabil in jiltul sau incrustat in diamante si se pregateste sa ne indeplineasca cea mai arzatoare dorinta: prima zapada din an. Asadar, la noapte va ninge. Intre timp, frigul mi-a patruns in fiecare ungher al sufletului, iarna mi-a invadat intreaga fiinta, inghetandu-mi dragostea si sperantele. Soarele a disparut definitiv de pe cer si a luat cu el si pofta mea de viata, bucuria de a trai. Cum voi reusi sa supravietuiesc pana la primavara?

Sunt atatea motive pentru care nu iubesc iarna…

1. E prea frig.

Detest gerul, temperaturile negative si nu ma imbrac niciodata gros. Nu port

Cel mai frumos loc din Romania

Leapsa  aceasta a circulat acum ceva timp prin blogosfera(in vara mai precis), dar am asteptat momentul potrivit pentru a o realiza si eu. Pentru ca de-a lungul vremii v-am tot adresat diverse intrebari legate de tara voastra preferata, orasul vostru favorit din Europa, cea mai indragita regiune din lume, iar la un moment dat am adus in discutie cel mai frumos loc de pe Terra in opinia mea, era normal ca dupa o zi de sarbatoare nationala sa va lansez o provocare  legata de tara noastra. Asadar, care este locul cel mai frumos din Romania in viziunea voastra? Sau altfel spus, locul cel mai apropiat sufletului vostru, unde va place sa va petreceti timpul liber, concediile, vacantele, unde reveniti cu drag ori de cate ori aveti posibilitatea, fie pentru ca va leaga amintiri frumoase de el, fie ca il considerati realmente grandios, impresionant, unic in lume.

Recunosc ca a fost o alegere grea, Romania are prea multe locuri fermecatoare pentru a nominaliza unul singur. Inital ma gandisem la