Tag Archives: Franta

2010 revine in forta!

Credeati ca in 2011 am scapat de cele mai apreciate, delicioase si asteptate articole din blogosfera? Ei bine nu, inca din prima zi a anului, Lilly si Vacitim s-au hotarat sa inaugureze oficial noul sezon de lepsute.

Raspunsuri Dragos:

1. Care a fost cel mai funny moment din 2010?

Golul lui Andrei Cristea (de 2-0, in meciul cu Steaua), atunci când Zapata a sutat atât de violent pe lânga minge de m-am trezit „cu piciorul lui in sufragerie”.

2. Care a fost cel mai nasol moment din 2010?

Prefer sa trec sub tacere acest aspect, ca e cam jenant. Sunt eu deschis – dar nici chiar asa!

3. Care a fost filmul anului 2010? Citește în continuare

La Multi Ani, 2011!

Buna dimineata, dragi prieteni. La Multi Ani!, intai de toate. Buna dimineata si tie, tinere 2011. Azi noapte, la 12 fix, ai intrat navalnic in viata mea, m-ai luat pe nepregatite (imi cautam paharul de sampanie) si pana sa ma dezmeticesc, te-ai instalat comod la masa, ca un adevarat oaspete de onoare, cel mai asteptat, cel mai invocat, cel caruia toata lumea ii avea numele de buze, cel in care ne puneam cu totii sperantele si caruia ii incredintam visurile noastre cele mai tainice. Sa fii bun cu noi, auzi? Sa nu ne dezamagesti, sa ne oferi zile senine, pline de zambete si culoare, de iubire si frumos. Sa alungi iarna din suflete si s-o inlocuiesti cu o dulce si eterna vara. Sa fii darnic cu cei singuri, sa le aduci prieteni buni si calzi alaturi, iar celor saraci sa le dai o mana de ajutor, sa fii milos si sa-i vindeci pe cei bolnavi, sa ai grija de copiii de pretutindeni, sa ne dai tuturor sanatate, energie, vitalitate, rabdare si incredere intr-o viata mai usoara si mai buna. Pe mine vreau sa ma plimbi in Franta, vreau sa vad in sfarsit Parisul, sa-mi aduci mai repede primavara, ieri au fost -10 grade si m-am cam saturat de ger, te rog sa-mi dai o iubire frumoasa, sincera, adevarata numai si numai pentru mine, intelegere si armonie la serviciu, colegi simpatici si amuzanti, o casuta mica, mica intr-o padure de brazi pentru Dragos, iar pentru prietenii acestui blog, iti cer 2011, sa fii cel mai bun an din viata lor de pana acum. Citește în continuare

Sa ne cunoastem mai bine!

Raspunsuri Dragos:

1. Cât e ceasul ?

18:46 PM

2. Numele tău este?

Dragos

3.Poreclă:

Bobec

4. Ai tatuaje?

Nu. De ce, ar trebui?

5. Culoarea ochilor?

Caprui

6. Locul în care te-ai născut?

Bucuresti

7. Mâncare favorită?

Ciorba de burta

8. Ai fost vreodată în USA? Citește în continuare

Evenimentul toamnei: Franta-Romania

 

Si Mihai Eminescu, dar si Eugen Barbu au scris despre a simti si a trai astfel incat sa poti constientiza iarba crescand. In aceste momente eu nu o pot vedea, dar ii pot simti mirosul. Simt miros de iarba. Mai sunt putine clipe pana cand va incepe meciul de fotbal Franta-Romania. Nu imi mai irosesc cuvintele pentru a spune ca nimeni nu ne da nicio sansa. Nu-i bai! Nu a facut-o nimeni, nici in 1475 la Vaslui, nici la Calugareni in 1595, nici inainte de ianuarie 1859, nici in 1918 si nici cand invingeam Argentina in 1994 sau Anglia in 1998 si 2000.

Cand scriu aceste randuri, milioane de suflete de romani din intreaga lume asteapta cu infrigurare sa inceapa meciul.Noi suntem romani si nimic altceva. Nu suntem cei mai frumosi, cei mai bogati, cei mai destepti dintre oameni. Insa, acum, mai mult decat oricand, trebuie sa demonstram tuturor cine suntem noi, romanii. Da, sunt mandru ca sunt roman. Citește în continuare

France, votre amour

„Când este vorba de România şi de Franţa, e greu să separi sentimentele de raţiune”. N. Titulescu

„Rareori influenţa unui popor asupra altuia a fost mai completă, mai cuprinzătoare decât influenţa franceză în România…. Este recunoscută în toate manifestările spiritului uman, în politică cât şi în legislaţie, în literatură cât şi în organizarea administrativă sau în viaţa sociala”. P. Eliade

Va mai aduceti aminte de sondajul propus de mine in urma cu ceva timp in care va rugam sa-mi numiti tara voastra preferata? Ei bine, din cei 151 de participanti, 27 au optat pentru Franta. Pe locul doi s-a clasat Romania cu 21 de voturi. Anglia, SUA si Olanda sunt alte tari foarte apreciate de voi. Asa cum am promis atunci, tarii care va intruni cel mai mare numar de voturi ii va fi dedicat un articol. De fapt, este un material pentru toti cei implicati in sondaj, indiferent de tara aleasa drept favorita. Sper sa va placa.

_

„Unul  dintre cele mai minunate rauri din lume, ce oglindeste de la izvoare pana la varsare, o suta de cetati si cinci sute de turnuri” Oscar Wilde(1880).

Valea Loarei – chintesenta regiunilor franceze.


Loara este cel mai lung rau al Frantei, avand in jur de 1000 de km, de la izvorul sau din Ardeche si pana la varsare in estuarul St. Nazaire, pe coasta Atlanticului. Desi Loara a fost secole la rand o ruta comerciala si comunicationala importanta, astazi ea este plina de namol si putin adanca incat abia se mai poate naviga pe ea.  Regiunea Loarei este impartita in doua zone administrative: Centre si Pays de la Loire. Centre are drept capitala orasul Orleans, peisajele sale cuprinzand intinse lanuri de grau la Beauce, zona din nordul Loarei, iar in sudul raului, lacurile si padurile din Sologne, teritoriul preferat de vanatoare al regilor. Dealurile domoale din regiunea Berry reprezinta una din cele mai rurale zone ale Frantei. Touraine, vechea denumire a zonei din jurului Toursului, este inima Valii Loarei, solul sau bogat permitand cultivarea de pepeni, sparanghel, prune, capsuni precum si vita de vie.

Pays de la Loire incepe de la vest de Tours si cuprinde Angers, Le Mans, Nantes(capitala) si Vandee in sud. Anjou, fosta denumire a regiunii din jurul Angersului, a fost candva un ducat puternic, cu teritorii indepartate precum Provence si Sicilia. Chiar aici, in Valea Loarei, englezii au suferit cea mai grea infrangere, fiind invinsi de Ioana d’Arc la Oreleans, memoria acesteia fiind inca venerata in toata regiunea.

Secole la rand, poetii au ridicat in slavi la douce vie, viata dulce din aceasta vale din inima Frantei, ce separa net nordul de sud. Solul aluvionar fertil si clima extraordinar de blanda s-au asociat pentru a da nastere unor vinuri foarte bune si unui corn al abundentei de legume si fructe.

Gloria suprema a Vaii Loarei – recent integrata in patrimoniul UNESCO- este data de magnificele castele ce domina malurile raului si afluentii sai ca niste bijuterii. Loc de distractie al regilor si nobililor din Evul Mediu, valea urma sa devina leaganul exploziei artistice a renasterii franceze. Astazi, acele palate si castele somptuase si nobilele lor gradini se numara printre punctele majore de atractie ale Frantei; cele mai mici ofera chiar gazduire, astfel incat vizitatorii sa traiasca pe pielea lor la vie de chateau.

Pentru ca nu am vizitat regiunea, voi intocmi un clasament al celor mai frumoase castele de pe Valea Loarei in opinia mea, din ceea ce am observat in imagini si clipuri pe net. Fiecare prieten al acestui blog va primi azi in dar un castel. 🙂 Citește în continuare

Cum sa ai intotdeauna dreptate

Motto: Eternitatea este intervalul de timp care-ti este necesar pentru a invata in mod corect limba germana (proverb „austriac”)


Cum sa ai intotdeauna dreptate (sau inutilitatea orgoliului intr-o disputa – nota mea)

Hannes Stein

Editura Nemira, 2009

Cine zicea ca nemtii n-au umor? Da, stiu ce vreti sa spuneti….ca Hannes nu e chiar neamt, el crescând in Salzburg, chiar daca s-a nascut in Munchen….Iar austriecii nu sunt nemti, asa cum bine mi-au dat de inteles niste prieteni nemti când a fost vorba de … austrieci. Oricum ar fi, Hannes da dovada nu numai de un umor irezistibil, ci si de o atitudine general impaciuitoare careia te predai neconditionat: gata cu certurile! De-acum incolo avem un ghid care ne invata cum sa avem intotdeauna dreptate, indiferent de care parte a baricadei ne situam, indiferent de domeniu (ma rog, aproape – are si cartea limitele ei).

Ca un mare fan al luptelor de guerilla gen  „a fost ofsaid clar!” / „nici urma de ofsaid”, pur si simplu am devorat aceasta lucrare.

E buna o dieta care sa inglobeze carnea? E perfecta! Dar, daca nu suntem de acord, intoarcem pagina si avem argumente imbatabile in favoarea unei diete vegetariene.

Totul se duce de râpa? Pe dracu’! Lucrurile stau din ce in ce mai bine!, ambele variante explicate foarte competent. Citește în continuare

Who wants to live forever

Vorbeam mai devreme cu o prietena (sa-i spunem asa, desi  termenul este putin exagerat), in timp ce ne indreptam spre casa, cat de greu este pentru un tanar roman sa-si gaseasca un  loc de munca in ziua de azi. Imi povestea ca dupa ce a lucrat timp de 10 ani pentru o companie, patronul a gasit de cuviinta s-o disponibilizeze. Cealalta varianta fiind reducerea salariului lui de 500 milione de lei(vechi)…evident neluata in calcul nici macar pentru o secunda.  S-a angajat apoi la o firma de cadastru unde lucrurile au mers perfect pana cand asociatii straini ai firmei au pus capat parteneriatului cu romanii, iar din acel moment,  cei din urma au decis neplata salariilor pe termen nelimitat. Dupa patru luni de zile in care nu si-a luat banii, fata a demisionat. In prezent este studenta la o a doua facultate si in cautare de un job bine platit. Mi-a marturisit ca s-a saturat de viata din Bucuresti, de Romania in general si tare ar vrea sa-si ia prietenul si sa plece undeva intr-o tara straina, unde ar fi dispusa sa lucreze chiar si intr-un domeniu total diferit de cel pentru care s-a pregatit patru ani de zile(noi doua suntem absolvente ale aceleiasi facultati), ar accepta si un job mai umil, dar mai bine platit. Zicea ceva de Germania, Suedia sau Norvegia. Stiind ca studiaza limba franceza la noua facultate, am intrebat-o de ce nu Franta. Si din vorba in vorba, tot analizand noi posibile destinatii europene, a venit vorba si de recent vizitata de catre mine Barcelona. Si atunci, fata m-a surprins placut cu o intrebare, nu inainte de a-si exprima admiratia netarmurita pentru Antonio Gaudi si operele sale celebre in toata lumea. Era curioasa sa stie la care dintre ele am ajuns si ce sentiment m-a incercat la vederea lor.  I-am explicat ca mai presus de geniul Gaudi, mai presus de creatiile sale incredibile, pe mine m-a impresionat omul, artistul Gaudi. Si, evident, gestul sau minunat. Probabil ca toata lumea cunoaste povestea acestui arhitect catalan, care si-a dedicat intreaga viata definitivarii  celui mai drag proiect al sau,  catedrala Sagrada Familia. Initial constructia acesteia s-a bazat pe finantarea din bani publici. Dar la un moment dat, banii publici au incetat sa mai vina, iar arhitectul, detinator pe atunci al unei averi impresionante, nu a pregetat nicio clipa si s-a folosit de ea pentru a continua constructia. Sagrada i-a inghitit insa toti banii, iar Gaudi a murit(in urma unui accident de tramvai) sarac lipit, singur, nestiut de nimeni. Citește în continuare