Prima mea poveste

Cea de-a treia temă la literatura română a fost, poate, și cea mai mare și frumoasă provocare a acestui an. O poveste! O poveste pentru copii. Problema e că eu nu scrisesem niciodată povești pe blog. Invenții. Bazaconii. Am ales să relatez mereu întâmplări reale din viața mea, să îmi fac publice gândurile, trăirile, emoțiile, dorințele, tocmai pentru că mi s-a părut mult mai ușor decât să născocesc ceva, să inventez, să-mi imaginez. De data asta trebuia să fiu creativă. Și, poate că totul ar fi fost mult mai facil dacă nu ni s-ar fi impus un anume titlu pentru respectiva poveste. Cerința suna astfel: „scrieţi o poveste despre un băiat, un stâlp de iluminat şi un borcan cu miere. Nu uitaţi că o poveste reuşită are nevoie de un fir logic, de concizie şi de investiţia voastră afectivă în rândurile scrise.” Și, ca orice poveste, trebuia să conțină și o morală.

Inițial am fost bulversată. Năucită. Cum să scriu despre un stâlp de iluminat și un borcan cu miere? Este aberant, nu au nicio legătură, mi se părea imposibil să brodez ceva pe marginea unui asemenea „subiect ofertant”. Citește în continuare

Anunțuri

Jurnalul Anei din Moara cu noroc


Final de (prim) an universitar, final de an de muncă și iată cum, mult așteptata vacanță îmi dă șansa să fiu ceva mai activă în mediul online. N-am mai scris pe blog pentru că am scris pentru facultate: teme, proiecte, lucrări. De fapt de aici mi-a și venit ideea celei de-a doua facultăți, una la care îmi imaginam că voi face mai multe referate și voi da mai puține examene clasice (așa cum s-a întâmplat la prima facultate): hai să văd dacă mă pot folosi de tot ce am învățat până acum din experiența de blogger pentru a face față cu brio unei noi provocări. Oare dacă pot scrie articole, n-aș putea să scriu (cu succes) și proiecte pentru o nouă facultate? Și a fost exact cum mi-am închipuit eu, bine, infinit mai greu și mai stresant, dar practic în asta constă evaluarea, examenul: în redactarea unor teme/referate.

Cred că v-am mai povestit eu, literatura română a fost materia mea de suflet în școală și liceu. Nimic nu a putut vreodată întrece dragostea mea pentru literatură. Însă, pentru prima facultate, am ales alt domeniu, total diferit. La cea de-a doua facultate, româna este una din cele mai importante discipline. Poate cea mai importantă. Și pentru că am decis mai demult să-mi public temele pe blog (am așteptat notele mai întâi) voi începe azi cu una din temele de la literatura română. Evident, voi posta doar temele la care am obținut notă maximă tocmai pentru a inspira viitorii studenți care, presupun, se vor simți la fel de pierduți ca și mine la vederea cerințelor neașteptate. Citește în continuare

Jurnal de vacanță – Cazare și plajă în Balcic (II)

Am ajuns la hotel puțin după ora 14. Pe drum îmi încolțise ideea că, dacă o să întârziem după ora destinată check-in-ului, s-ar putea să nu mai găsim camera disponibilă. Lucru care, de altfel, s-a și intampat. Am intrat în hotel, am spus la recepție că avem rezervată pe booking o suită și proprietara mi-a zâmbit complice: nu mai avem nimic liber, dar o să vă dau ceva special!

Și așa ne-am ales cu un apartament super nice cu două camere modern mobilate, care costă dublu față de camera (cu living) rezervată inițial, dar pe care noi nu am plătit nimic suplimentar. Practic am primit un upgrade gratuit, lucru care am tot citit că se întâmplă turiștilor norocoși în vacanțe, doar că eu nici nu visam să beneficiez vreodată de acest tratament. Și, astfel, mini-sejurul meu începea cu dreptul. Și eram deja în culmea fericirii, tot greul anului trecut era deja istorie, toate ghinioanele (și nu au fost puține întâmplări neplăcute care m-au marcat la momentul respectiv) erau deja uitate. Relaxarea putea să înceapă! Citește în continuare

Jurnal de vacanță – Balcic 2017 (I)

Alegerea Balcicului, ca destinație de vacanță, după un an tumultos din punct de vedere emoțional, presărat cu mult stres și o tonă de examene dificile, a venit firesc, natural, previzibil. Mai fusesem acolo și vara trecută și mă fascinase cu Grădina lui Botanică paradisiacă, desprinsă parcă din rai, cu liniștea din timpul săptămânii, cu specialitățile culinare, gen midii a la Burgas, proaspete și delicioase sau cu supa tarator tradițională, răcoritoare, perfectă pentru zilele încinse de vară.

Am rezervat o cameră modestă la un hotel situat în centrul stațiunii, pe bulevardul principal (Primorska), aproape de faleză, care costa cca 90 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Hotelul avea notă măricică pe booking (8,8) și chiar dacă nu era ceva spectaculos, era perfect pentru un mini sejur de 4 zile în care principalul scop era relaxarea și remontarea psihică.

Luni dimineață, înainte să intrăm în Balcic, am făcut un mic ocol până la Cap Kaliakra, loc pe care îl ratasem anul trecut și pe care îmi doream enorm să-l vizitez. Visam, așadar, să văd cu ochii mei spectacolul grandios oferit de imensitatea azurie a Mării Negre, ale cărei valuri înspumate se avântă curajos asupra unui țărm stâncos, roșiatic și ruinele unei cetăți medievale ce așteaptă turiștii curioși și dornici să-i descopere legendele bine tainute. Ceea ce nu bănuiam eu era faptul că Citește în continuare

Ne-am mutat!!!

De azi inainte ne gasiti pe http://www.summerday.ro

Acest blog va fi inchis  si mai apoi sters. Va asteptam!

And the winner is…

Later edit:

Noul site este gata. Va invit ca de acum inainte sa postati pe http://www.summerday.ro

Blogroll-ul este in curs de completare. Va rog sa modificati si voi noua adresa a blogului.

http://www.summerday.ro!!!

Aceasta va fi noua adresa a blogului. De ce summer day? Pentru ca… Citește în continuare

Suntem chit! 300 de retete ale razbunarii

Motto: „Cea mai buna razbunare e succesul” (Frank Sinatra)

Autor: Claire Gillman

Editura Humanitas 2010

„Nu conteaza ce face, nu va reusi nimic oricum” (profesorul lui Albert Einstein catre tatal acestuia, 1895).

„E prea neindemânatic ca sa fie copil de mingi la un meci de Cupa Davis” (antrenorul lui Stan Smith, numarul unu mondial in 1972-1973)

„E fara speranta pentru compozitie” (profesorul de muzica al lui Ludwig van Beethoven)

Iata câteva exemple ale stilului in care anumite persoane (ce-i drept, geniale) au inteles sa se razbune pe profesorii lor, ocupati probabil peste masura cu activitatile auto-erotice ca sa priceapa pe cine evalueaza. Având succes.

M-am gândit mult pâna sa abordez un asemenea subiect pe blog. Nu de altceva, dar imi era teama sa nu dea cumva … idei. Pentru ca ‘cercetarile’ au demonstrat un lucru uimitor la prima vedere: femeile, sexul slab adica, actioneaza de multe ori cu o agresivitate devastatoare atunci când se simt inselate in plan sentimental, ceea ce Citește în continuare

Help! Cautam nume pentru domeniu!

Later edit: Lusio a venit cu o idee geniala: rightside.ro. Ce ziceti?

Febrilitate, entuziasm, speranta . Iata auspiciile sub care a debutat o duminica fantastica de iarna. O zi marcata de o iluzie frumoasa, aceea ca visele se pot transforma in realitate, ca daca iti doresti ceva cu adevarat, tot universul conspira pentru indeplinirea obiectivului tau. Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu cunosc odihna pana ce nu-mi vad visul cu ochii. Emotia, nerabdarea, tumultul interior sunt colosale, incerc sa le domolesc, dar tot ce reusesc este  canalizarea intregii energii spre obtinerea lucrului mult ravnit. Nimic nu ma poate abate din drumul meu, nimic nu-mi poate schimba parerea, nu mai exista cale de intoarcere, din acel moment restul cade in derizoriu, iar gandurile imi sunt concentrate intr-o singura directie. Sunt doar eu cu el. Iar dezideratul poate lua forma unei perechi de pantofi,  unei  bijuterii, unui  job, unui  barbat sau unui domeniu propriu.

Asa cum anuntam pe articolul precedent, primul punct al listei mele de prioritati pe 2011 il reprezinta achizitionarea unui domeniu pentru blog. Si pentru a va demonstra ca sunt omul faptelor nu al vorbelor, toata dimineata am cautat un nume potrivit pentru el, sarcina extrem de dificila in conditiile in care am descoperit ca cel vizat, nice.ro, este indisponibil. Va supun atentiei o serie de nume alese de mine: Citește în continuare

Sa vina vacanta cu trenul din Franta!

 

Pentru ca e inceput de an, pentru ca se apropie ziua mea si pentru ca am vazut ca se poarta, am decis sa intocmesc si eu pentru prima data in viata o lista de prioritati(to do list) pentru 2011. Asadar:

1. Sa trecem pe  domeniu propriu. I-am gasit pana si numele. Asteptam ofertele.

2. Sa nu mai intarzii la serviciu. Pentru ca se intampla zilnic si e stresant. Astept solutii.

3. Sa adopt un stil sanatos de viata care presupune renuntarea definitiva Citește în continuare

Copilăria sau vârsta inocenţei

Ionuţ era un puşti simpatic, în vârstă de 8 ani. Născut în Bucureşti, dar crescut, până la vârsta înscrierii la şcoală, pe plaiuri mehedinţene, puştiul prinsese drag de viaţa la ţară. Vara anului 1995 a fost una foarte intensă pentru eroul nostru. Cât era ziua de lungă, el era stăpânul curţii bunicii, fiind starostele tuturor vieţuitoarelor ce îşi făcea veacul în ograda delimitată de un gard vechi din lemn, uşor înclinat spre exterior, îmbătrânit de ploi şi vânt. În viziunea multora, Ionuţ era un copil neastâmpărat, însă lui nici că îi păsă, era prea mic ca să îl intereseze ceea ce gândeau ceilalţi şi prea preocupat să se joace; doar asta voia, să îşi ocupe timpul cu tot felul de ghiduşii, drept pentru care doar foamea şi setea îl puteau abate Citește în continuare

2010 revine in forta!

Credeati ca in 2011 am scapat de cele mai apreciate, delicioase si asteptate articole din blogosfera? Ei bine nu, inca din prima zi a anului, Lilly si Vacitim s-au hotarat sa inaugureze oficial noul sezon de lepsute.

Raspunsuri Dragos:

1. Care a fost cel mai funny moment din 2010?

Golul lui Andrei Cristea (de 2-0, in meciul cu Steaua), atunci când Zapata a sutat atât de violent pe lânga minge de m-am trezit „cu piciorul lui in sufragerie”.

2. Care a fost cel mai nasol moment din 2010?

Prefer sa trec sub tacere acest aspect, ca e cam jenant. Sunt eu deschis – dar nici chiar asa!

3. Care a fost filmul anului 2010? Citește în continuare

Cutuma

–        Si ai grija ce faci pe acolo, ma sfatuieste Mihai, nepotul meu de 13 ani. Nu cumperi nimic pana nu vorbim, sa ma asigur ca e totul in regula.

–        Sunt baiat mare, ma descurc, zic eu, cu un zambet superior.

–        Esti baiat mare pe dracu’, lasa ca te-am vazut cum faci cand pierde Dinamo.

Ma simt jignit. Sunt totusi adult si baiatul considera ca vorbeste cu un novice. In orice caz, mi-a promis un comision frumos, 750 eur!,  daca-i cumpar o proprietate asa cum isi doreste el. Mihai nu poate sa cumpere, e inca minor, iar tatalui lui (fratele meu) ii e imposibil sa-i spuna, ca il cearta. A utilizat la inceput cartea lui de credit si pe urma lucrurile s-au cam complicat. Asa ca mi-a dat mie cei 50.000 eur facuti in ultimele sase luni pe internet prin  tot felul de increngaturi pe care mi le-a explicat in detaliu si din care nu am inteles nimic.

Pornim la drum spre Alba-Iulia cu trenul, intrucat prefer sa beau decat sa conduc. Iar la modul in care conduc eu…e mai sigur cu trenul. Acolo ne asteapta Citește în continuare

La Multi Ani, 2011!

Buna dimineata, dragi prieteni. La Multi Ani!, intai de toate. Buna dimineata si tie, tinere 2011. Azi noapte, la 12 fix, ai intrat navalnic in viata mea, m-ai luat pe nepregatite (imi cautam paharul de sampanie) si pana sa ma dezmeticesc, te-ai instalat comod la masa, ca un adevarat oaspete de onoare, cel mai asteptat, cel mai invocat, cel caruia toata lumea ii avea numele de buze, cel in care ne puneam cu totii sperantele si caruia ii incredintam visurile noastre cele mai tainice. Sa fii bun cu noi, auzi? Sa nu ne dezamagesti, sa ne oferi zile senine, pline de zambete si culoare, de iubire si frumos. Sa alungi iarna din suflete si s-o inlocuiesti cu o dulce si eterna vara. Sa fii darnic cu cei singuri, sa le aduci prieteni buni si calzi alaturi, iar celor saraci sa le dai o mana de ajutor, sa fii milos si sa-i vindeci pe cei bolnavi, sa ai grija de copiii de pretutindeni, sa ne dai tuturor sanatate, energie, vitalitate, rabdare si incredere intr-o viata mai usoara si mai buna. Pe mine vreau sa ma plimbi in Franta, vreau sa vad in sfarsit Parisul, sa-mi aduci mai repede primavara, ieri au fost -10 grade si m-am cam saturat de ger, te rog sa-mi dai o iubire frumoasa, sincera, adevarata numai si numai pentru mine, intelegere si armonie la serviciu, colegi simpatici si amuzanti, o casuta mica, mica intr-o padure de brazi pentru Dragos, iar pentru prietenii acestui blog, iti cer 2011, sa fii cel mai bun an din viata lor de pana acum. Citește în continuare

Goodbye 2010, Welcome 2011!

 

Ada mi-a cerut un cuvant. Unul prin care sa rezum un intreg an. Si l-am gasit: eliberare. Un suflet chinuit, prins in capcana unui iubiri devastatoare, incercand zadarnic sa se strecoare printre coloanele  de marmura alba ale durerii. O nefericire cronica care-ti paralizeaza simturile si  ratiunea, iti distruge increderea in tine, iti submineaza pofta de viata, entuziasmul. O dragoste mistuitoare care te arunca fara mila in abisul disperarii.  Dupa doi ani imensi cat o eternitate, in care am experimentat forta distructiva a unei  iubiri fara limite si fara sens, mi-am dat seama ca trebuie sa lupt. Si am fost ajutata sa inving. Obiectivul era clar, fara echivoc, iar pentru atingerea lui eram in stare sa trec si prin foc. Si am trecut… Si am comis greseli pentru a indrepta o alta greseala. Dar este prima oara in viata cand nu regret nimic. Citește în continuare

Maxima zilei (XV) Summer Love in 2011!?

„Pasiunea este o febra a mintii care ne lasa istoviti.” William Pen

Dupa cum am mai povestit de cel putin zece ori pana acum, pasiunea mea pentru blogging a debutat spectaculos, vijelios si promitator la inceputul anului 2007. In curand se vor implini 4 anisori in online, timp in care am iubit, am plans, am sperat mai mult decat intr-o viata de om. As putea s-o compar cu un foc mistuitor, care incendiaza totul in calea sa, care te subjuga,  te orbeste cu flacara sa impetuoasa, salbatica, chinuitoare, iti cotropeste simturile si vointa, te fascineaza si te macina pana cand te epuizeaza complet si te abandoneaza fara regrete intr-un ocean al desertaciunii si tristetii. Ce mai ramane cand flacara pasiunii s-a stins complet? Scrumul, adica inutilitatea, neputinta, deznadejdea. Si indiferenta pentru ceea ce alta data reprezenta chiar viata ta.

Nu as vrea sa se ajunga atat de departe, dar trebuie luata in calcul si posibilitatea aceasta. Totul a pornit de la intrebarea lui Zuzu in legatura cu planurile de viitor ale blogurilor noastre. Imi primul rand imi doresc ca pasiunea mea pentru blogging sa nu se stinga. Ma gandesc ca nu poate tine la infinit si  ar fi trist ca in locul ei sa se instaleze rutina, dusmanul de temut al tuturor activitatilor noastre, ce ar echivala, in acest caz, cu moartea blogului.

Am mai spus si cu alte ocazii, mai presus de orice pentru mine bloggingul inseamna Citește în continuare

Merry Christmas 2010 and Happy New Year 2011

Ne gasim in perioada dintre Craciun si Revelion, doua momente unice in an, poate cele mai indragite si mai asteptate, doua evenimente cu semnificatii pe cat de profunde, pe atat de diferite. Daca in perioada  Craciunului ne  orientam catre lumina din interior, pentru a ne redescoperi pe noi insine,  cautand  sa  ne focalizam atentia asupra acelor aspecte ale noastre pe care le constientizam mai putin, altfel spus, in timp ce sarbatoarea Nasterii Mantuitorului indeamna la introspectie si armonie,  Anul Nou este un moment marcat de veselie, optimism, dorinte si spectacol. Acesta ramane in esenta o sarbatoare a trecerii, in timpul careia constiinta umana inregistreaza la unison credinta si speranta ca viitorul va aduce cu sine ceva mai bun, mai imbelsugat,  mai frumos, eminamente pozitiv.

Dincolo de simboluri si semnificatii, sfarsitul de an presupune si realizarea de clasamente de tot felul. Voi incerca si eu un astfel de top, de data asta cu melodiile de Craciun si Anul Nou cele mai dragi sufletului meu. Citește în continuare

Oh, Christmas tree!

Oh, Christmas tree, oh, Christmas tree, of all the
trees most lovely
Each year you bring to me delight, meaning in the
Christmas night…

Dintre toate simbolurile Craciunului, Iisus Hristos, Fecioara Maria, Steaua, cei trei magi, vascul, Mosul cel darnic, renii acestuia, clopotelul, colindele, cadourile, felicitarile,  bradul impodobit imi este cel mai aproape de suflet.  Prin forma sa triunghiulara, bradul semnifica Sfanta Treime, iar podoabele sale reprezinta simbolurile cunoasterii si bogatiei. Este considerat pomul vietii, arborele fertilizator. Imi place ca bradul meu sa fie bogat, nu excesiv de inalt, ornat cu multe globulete colorate, conuri, beteala si beculete stralucitoare. Evident ca il prefer natural, dar ma multumesc an de an cu unul artificial. Dupa ce termin impodobirea sa raman in pragul camerei minute bune pentru a-l contempla fericita. Iar sentimentul este unic… Dintre culori, pentru el cel mai mult imi plac auriul si argintiul. Citește în continuare

In asteptarea Craciunului

Ce este Craciunul? Este o nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranta pentru viitor. Este o dorinta ferventa ca fiecare ceasca a vietii sa fie plina de binecuvantari bogate si eterne si ca fiecare drum sa duca catre pace. Agnes Pharo

 

E atat de aproape de noi incat ii simtim lumina sfanta. Mai sunt cateva ore si caldura sa va cobori in inimi inghetate de gerul iernii si apasate de suferinte si tristeti, va picura stropi de speranta in suflete amortite de atata asteptare a unui cer mai senin, iar iubirea lui divina, ca o ninsoare naiva, va aduce cu ea bucuria Nasterii Mantuitorului.

E dimineata speciala de Mos Ajun. Se aud colindatorii, aromele de cozonaci ne inunda casele, iar globuletele din brazi ne soptesc povesti despre un Mos Craciun darnic, venit tocmai din Laponia pe saniuta sa trasa de reni. Le ascultam fermecati si copilaria e parca mai aproape ca niciodata…

Si pana la miezul noptii avem timp sa visam la un Craciun alb, feeric, vrajit. La un Craciun plin de dragoste, liniste sufleteasca si curaj. Un Craciun sfant si bun care sa ne aduca mai aproape de sufletele celor dragi, sa ne gaseasca mai curati, mai drepti si mai frumosi.

Am petrecut alaturi de voi toti clipe de vis  dintr-un an minunat, cu adevarat unic, asa cum nu mi-as fi imaginat niciodata ca va putea exista, Citește în continuare

Sunt un pacatos, Parinte !!!

Trista si deprimata ca inca nu a venit si la mine Mosu’ (cu multe cadouri), decisa sa inchid calculatorul si sa merg sa platesc ultimele facturi din an, am mai intrat o data pe mail. Ei bine, aici ma astepta o poezioara tare simpatica, care m-a binedispus instant. Stiam eu de ce-mi place Minulescu. Iata despre ce e vorba:

SUNT UN PACATOS, PARINTE !!!

I. Minulescu

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: – Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu, prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c’o muiere ! Citește în continuare

Poveste de dragoste in vremuri de criza

Pamflet.

Autorul moral e Ada. Nu eu!

Flavius si Andrada se iubesc in oraselul lor curat si cochet din inima judetului Dolj. Chiar daca se iubesc, fortele intunericului se arunca asupra tinerilor indragostiti luând forma parintilor. Caci Alexandru, membru PSD, tatal lui Flavius, nu se mai intelege cu Ion, tatal Andradei, chiar daca si el a fost membru PSD, actual membru PDL. In urma “tradarii” lui Ion, Alexandru i-a facut un scandal monstru lui Flavius si i-a interzis sa se mai vada cu “cracanata aia bruneta”. Chiar daca bruneta nu era si cracanata.
In sprijinul celor doi insa intervine Stefan, fratele lui Alexandru si fostul iubit al Soniei, mama Andradei, sotia lui Ion. Ei doi fusesera demult, in zorii fesenismului, amanti. Citește în continuare

Vis de Craciun

Ada ne-a lansat o provocare sub forma de leapsa. Sau de concurs. Ne-a pus la dispozitie 10 melodii, iar noi, pe baza uneia dintre ele, la alegere, trebuia sa realizam o mica povestire(peste 10 randuri). Iata-o pe a mea, sub forma de vis.

O lumina diafana  inunda incaperea. Ca prin vis aud vocea ta soptindu-mi ceva, o ignor si incerc sa adorm la loc. Nu reusesc insa, raze vioaie de soare ma alinta delicat pe obraz, sperand sa ma trezeasca, sa le vad si sa le culeg pe fiecare in parte si sa ma bucur de ele ca de un cadou nesperat. Ce nazdravane sunt astea mici, imi spun si deschid ochii mari, negri, cautandu-te cu privirea, incercand sa imi amintesc ce imi comunicasei putin mai devreme. In linistea adanca ce se instalase de ceva timp in camera incetinesc respiratia, imi aud gandurile navalind nebuneste, incerc sa le alung, ma ridic brusc din pat si ma indrept spre fereastra imensa prin care admir in fiecare dimineata Manhattanul.

Imi lipesc fruntea de geam, privesc staruitor cum Citește în continuare

Interpretarea unei icoane

Bun. Ninge pe mai toate blogurile, avem globuri, brazi, colinde, foarte frumos, deci nu mai vin si eu cu aceeasi tema. Am gasit alta, tot de sezon. Icoana care reprezinta Nasterea Domnului.

Desigur. Stim cu totii ca o icoana trebuie privita cu piosenie si ca, in principiu, ne ajuta in actul rugaciunii, atunci când incercam sa fim in contact cu divinitatea intr-o forma mai profunda. Pentru multi dintre noi e suficient. Si chiar e suficient. Dar putem sa mergem mai departe si sa intelegem ca anumite icoane reprezinta chiar intreaga religie, in rezumat.

Simbolistica icoanelor importante este explicata (intr-un mod extrem de interesant si profesionist as zice) pe multe site-uri. Aici nu o sa facem decât o prezentare foarte scurta.

Luam ca exemplu o icoana crestina ortodoxa care reprezinta Nasterea Domnului.

E o icoana foarte frumoasa, de la Muntele Athos! Ce vedem in ea? Citește în continuare

Dulce vs sarat


Dintotdeauna mi-au placut dulciurile, in special cele care contineau ciocolata sau crema de cacao.  Cand eram copil preferam ciocolata  din care nu consumam mai mult decat cantitatea recomandata pentru a avea un efect benefic asupra organismului, adica maximum 50 de grame(echivalentul a unei jumatati de tableta) pe zi. Rar faceam excese, recunosc ca s-a intamplat intr-o vacanta la Tusnad si de atunci m-am cam ferit de ea. Asa ca mi-am concentrat atentia asupra prajiturilor de casa, torturilor, inghetatei, checului, toate din cacao. Tot atunci am realizat  ca nu suport gustul prea dulce, ca imi provoca o stare de rau, pe care incercam pe cat se poate s-o atenuez cu apa din  belsug. Pana acum vreo doua luni simteam nevoia sa consum ceva dulce in fiecare zi. Uneori trebuia sa ma multumesc cu un fruct, un mar sau strugure, preferatele mele. La mijlocul acestei toamne,  din lipsa de timp, am renuntat la a mai gati acasa. Am realizat ca e mai ieftin si mai distractiv sa imi cumpar ceva din oras, mi-am gasit si un (fel de) restaurant pe gustul meu, si de atunci, aproape zilnic ma opresc sa servesc cina sau masa de pranz intr-o atmosfera calda, primitoare, relaxanta. Am incercat diverse feluri de mancare, dar niciodata nu am fost tentata de un desert. Rar de tot cand imi cumparam un croissant cu ciocolata. Imi era din ce in ce mai evident, se instalase dezinteresul pentru dulciuri. Care ar putea fi explicatiile acestui fenomen: Citește în continuare

Horoscop 2011

Curioasa sa stiu cum imi va merge anul viitor, am innebunit cautand pe net un horoscop pentru 2011. Pana la urma am primit pe mail unul destul de complet. Iata asadar ce ne asteapta:

Berbec

2011 va fi un an foarte interesant – in cel mai bun fel – pentru cei nascuti in aceasta zodie. Si aceasta schimbare vine in cel mai bun moment, pentru ca in ultimii ani Berbecii au avut probleme si lucrurile au parut sa stagneze in mai toate zonele importante ale vietii. Iar in 2011 acesti nativi vor avea prilejul de a descoperi ca toate eforturile lor n-au fost in zadar. Un an foarte important pentru cariera si venit, in care acesti nativi se vor bucura de toate schimbarile. Evident, Berbecii vor trebui sa acorde o si mai mare importanta aspectelor pe care vor sa le imbunatateasca, dar asta nu va fi o problema pentru acestia.

Cariera Citește în continuare

Asteptand primavara…europeana

Emotii coplesitoare, agonie si extaz, pasiune si speranta, asteptare…

Inca 45 de minute si marele meu vis se indeplineste. Vine primavara! 🙂  Dar nu orice fel de primavara, ci  poate cea mai frumoasa, cea mai dorita, cea mai asteptata: cea europeana, la fotbal.  Inca 45 de minute si cucerim Vezuviul si chiar si Monte Bianco!   La Napoli e inca 0-0. Steaua e pe cale de a transforma in realitate visul a milioane de romani: o calificare istorica in saisprezecimile Europa League. Se poate! Ce frumos e sa visezi… Sa ti se ofere ocazia…  O minune se prefigureaza la orizont. Citește în continuare