Interpretarea unei icoane

Bun. Ninge pe mai toate blogurile, avem globuri, brazi, colinde, foarte frumos, deci nu mai vin si eu cu aceeasi tema. Am gasit alta, tot de sezon. Icoana care reprezinta Nasterea Domnului.

Desigur. Stim cu totii ca o icoana trebuie privita cu piosenie si ca, in principiu, ne ajuta in actul rugaciunii, atunci când incercam sa fim in contact cu divinitatea intr-o forma mai profunda. Pentru multi dintre noi e suficient. Si chiar e suficient. Dar putem sa mergem mai departe si sa intelegem ca anumite icoane reprezinta chiar intreaga religie, in rezumat.

Simbolistica icoanelor importante este explicata (intr-un mod extrem de interesant si profesionist as zice) pe multe site-uri. Aici nu o sa facem decât o prezentare foarte scurta.

Luam ca exemplu o icoana crestina ortodoxa care reprezinta Nasterea Domnului.

E o icoana foarte frumoasa, de la Muntele Athos! Ce vedem in ea?

Sa observam mai intâi ca exista 3 planuri. Planul de sus, care reprezinta Divinitatea, planul de mijloc si planul de jos, cel pamântesc. Pruncul si Fecioara se afla in planul de mijloc.

Pare ca un Soare albastru trimite o raza catre o stea aflata intr-o pestera. Din nefericire aici nu se vede foarte bine (chestie de pixeli, in sfârsit…), dar raza e formata din 3 segmente subtiri, simbolizând Trinitatea. Albastrul nu e orice fel de albastru, ci albastrul Noptii Divine, noaptea in care s-a nascut Mântuitorul.

Steaua se afla in pestera. Steaua e cea care semnalizeaza celor 3 magi (Gaspar, Melhior si Baltazar) drumul catre locul nasterii si se afla in pestera ca un semn pentru ceea ce ii este destinat Mântuitorului. Pentru ca in pesteri isi puneau evreii mortii. De fapt Mântuitorul este reprezentat inca de la nastere intr-un sicriu (nu, nu e leagan) si infasurat intr-un giulgiu (nu, nu sunt scutece).

Fecioara este invesmântata intr-o mantie rosie (purpura regala a imparatilor bizantini), iar pe dedesubt are o mantie albastra (natura pamânteasca). Isi intoarce fata de la Mântuitor….

In stânga sus avem clasele de ingeri (serafimii si heruvimii), iar in dreapta ii avem pe cei trei magi care se ghideaza dupa raza (ei urca, semn al implinirii spirituale in urma calatoriei divine).

Ar mai fi boul si magarul. De ce aceste animale si nu altele? Raspunsul il aflam in Isaia 1:3:

„Boul isi cunoaste stapanul si magarul ieslea Domnului sau, dar Israel nu ma cunoaste; poporul meu nu ma pricepe“.

In planul uman, stânga jos, il vedem pe Iosif pus pe gânduri si ascultând spusele unui barbat cu un toiag. Iosif este ingândurat pentru ca nu intelege cum de o Fecioara poate sa nasca. Iar cel care il ‘sfatuieste’, sporindu-i indoiala, este Diavolul. Ciudat este toiagul, semnul intelepciunii (seamana un pic, zic eu, cu infatisarea Nebunului din Tarot – dar despre asta, altadata).

Diavolul a fost mereu persuasiv. N-a intervenit in mod brutal decât la porunca divina. In rest a incercat mereu sa convinga, sa amageasca, prin vorbe mestesugite.

Foarte interesanta este si scena din dreapta jos. Stiti ce reprezinta?

Ah, Sabado Domingo! „We celebrate the night and sail away”. La urma urmei…de ce nu?

Desigur, o sa ma intrebati ce legatura are clipul cu tema. Pai…are! Craciunul il sarbatorim in acest an sâmbata si duminica. Sabado Domingo sa fie!

63 responses to “Interpretarea unei icoane

  1. Pingback: Interpretarea unei icoane - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Au devenit cam stresante fulgii de zapada de pe bloguri. te-ai gandit bine🙂

  3. Foarte interesant si explicit articolul🙂

  4. @ daninho, multumesc🙂
    @ Alex, multumesc si tie foarte mult. Mai ales ca stii tu ce stii🙂

  5. Mie mi se pare un tablou bizar. Cred ca m-as fi simtit mult mai bine vazand o icoana simpla. Asta are prea multe conotatii si simbolistica m-a daramat mereu. Insa explicatiile sunt perfecte.

  6. @ QED🙂 pai ti se pare bizar pentru ca nu esti obisnuita cu astfel de icoane, ci cu cele ‘normale’ (sa le zic asa). Eu am ales-o pe asta pentru ca aproape te trece prin toata religia. In cazul unei icoane in care o femeie tine un copil in brate si atâta tot…nu prea e mult de comentat.
    E adevarat ca din punct de vedere strict spiritual nu conteaza complexitatea.
    „Simbolistica m-a daramat mereu”🙂🙂🙂 ce tare esti …
    Multumesc, sincer sa fiu am unele indoieli la anumite explicatii….

  7. Din punctul meu de vedere, icoanele nu reprezintă decât artă. Dacă vreau să mă rog, mă pot ruga şi la un copac, atât timp cât închid ochii şi văd the Holly Graal în el🙂
    Good day!

  8. Pingback: Cuvinte pe portativ « Ada Pavel

  9. M-a cam socat treaba cu sicriul si giulgiul si fata intoarsa a Fecioarei Maria. Nu am analizat niciodata detaliat o icoana si nici nu mi-a trecut prin cap. Nu stiu ce reprezinta partea din dreapta jos… dar sunt extrem de curioasa!🙂

    (Eu n-am stiut sa-mi pun fulgi d’aia pe blog ca i-as fi pus si eu. :)) )

  10. @Dragos, pai eu nu-s obisnuita cu icoane pentru ca, desi trec pe langa ele destul de des…, ma gandesc la altceva. Poate ca am stat si m-am rotit pana am ametit doar la picturile de la Biserica Sfantul Gheorghe. Este renovata si sunt atat de stridente incat le pot urmari. In general, ma rog, dar privesc doar razant pictura. Aletele imi sunt sentimentele. N-am timp de amanunte.🙂
    Da, sunt; sa zicem ca nu-s prea moale. :))

  11. Buna ziua!
    Vin cu o propunere pentru dumneavoastra. Ati putea detine un nume propriu pentru blog de genul numelemeu.com si cu o grafica personalizata. Daca doriti sa aveti un blog total personalizat pe care sa il detineti 100% si sa aiba propriul nume ales de duneavoastra puteti apela la serviciile oferite de http://i-hostyou.com
    In cazul in care nu va descurcati puteti fi ajutat in parcurgerea tuturor pasilor necesari pentru a avea propriul blog personalizat si a va bucura cat mai curand de aceasta noua schimbare.
    Daca sunteti de acord si vreti sa aflati mai multe detalii astept un mesaj pe adresa de email shaketheinternet@gmail.com
    O zi buna!

  12. „Bun. Ninge pe mai toate blogurile, avem globuri, brazi, colinde, foarte frumos, deci nu mai vin si eu cu aceeasi tema. Am gasit alta, tot de sezon. Icoana care reprezinta Nasterea Domnului.”

    Buna interventie😉

  13. @ Iulia, de acord cu tine. In principiu insa cam asta e ideea, te uiti la o icoana si te inspira….Dar desigur, te poti uita la orice sau nu te poti uita la nimic. Fiecare isi alege.

    @ Andera🙂 este o problema controversata si de aia as fi fost curios sa cunosc si alte pareri. Sunt doua moase evreice care pregatesc copilul pentru spalat. Intrebarea e de ce e nevoie de aceasta scena in icoana? Aici exista doua raspunsuri pe care le stiu eu (dar s-ar putea sa fie mai multe). Primul este rezultatul unui razboi inter-crestin, intrucât exista un curent care spunea ca Mântuitorul nu a fost decât o perceptie, nu un om ca atare. Scopul imbaierii este sa arate ca a fost om. Al doilea este o chemare adresata evreilor sa-l recunoasca pe Mântuitor, intrucât evreitatea se transmite pe cale materna (intrucât pater semper incerta est…). Cele doua femei, evreice, il recunosc pe Mântuitor si asa ar trebui sa faca toti evreii….

    PS: nici eu nu stiu cum se face….🙂

  14. Emotionant articol, cand l-am citit prima data am avut aceeasi senzatie ca atunci cand ghidul ne-a explicat simbolistica din spatele sculpturilor ce impodobesc atat de sublim cele trei fatade(a Nasterii, spre est, a Patimilor, spre vest si a Gloriei , spre sud) ale Sagradei Familia, reprezentand nasterea, moartea si invierea lui Iisus.

  15. foarte frumos explicat si foarte frumoasa Icoana

  16. Interesant articolul Dragos, chiar nu m-am gandit vreodata la interpretarea icoanelor si la ce reprezinta cu adevarat acestea :-s
    Si ps. mie imi plac blogurile unde fulguie :X, dar nu am adoptat aceasta metoda tocmai pentru ca deja si-au insusit-o majoritatea😀

  17. Pingback: Cu viteza unui dop de şampanie « Gabriela Elena

  18. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 47) « Blogul lui Teo Negură

  19. Probabil ca o sa imi atrag multe antipatii sau/si chiar injuraturi dupa comentariul asta, Craciunul e o sarbatoare pur comerciala si cam atat, religia (oricare ar fi ea) e un sistem de control al maselor ascuns in spatele nui paravan de valori morale pe „care le promoveaza”…Cat despre asa-zisa „nastere a lui Isus” ea a avut loc undeva in iulie (asa cum s-a calculat si asa cum prezinta si unele izvoare istorice), data de 25 decembrie ca zi de celebrare a „nasterii domnului” a fost aleasa de biserica (la unul dintre numeroasele sinoade ecumenice, nu mai stiu exact la care) pentru a inlocui „Saturnaliile” adica sarbatoarea romalior care se celebra in fiecare an pe 25 decembrie de la care erau nelipsite orgiile (sexuale, evident) ceea ce nu era pe placul bisericii.

    Singurul lucru pe care il sarbatoresc eu pe 25 de cembrie e ziua mea de nastere si atat (si eu chiar m-am nascut pe 25 decembrie🙂 )

    • singura icoana pt mine e imaginea celei pe care o iubesc.(punct)

      • Si pe cine iubesti ? Mama ta ?

        • nop..Pe mama se subintelege ca o iubesc, doar e mama… E vorba de o persoana foarte speciala pt mine (chiar daca in realitate nu am nicio sansa de a fi cu ea)😦

      • poate am fost un pic cam dur, dar asta e parerea mea despre Craciun, sper ca nu am suparat pe careva.🙂

        • Stai linistit, nu ai suparat pe nimeni, atat timp cat nu se injura sau sunt jigniri la adresa altor comentatori, oricine isi poate exprima opinia liber pe blog.
          Doar ca este prima data cand cineva a avut curajul sa afirme asa ceva despre Craciun. Eu nu am mai citit pe nicaieri o asemenea ipoteza(despre nasterea Domnului) si nimeni nu a indraznit sa recunoasca ca nu iubeste si pretuieste aceasta Sarbatoare.

          • pe bune, nu ti se pare aceasta sarbatoare ca fiind o serie intreaga de clisee? adica „hai sa fim mai buni, mai prietenosi, ca e Decembrie e luna cadourilor, a iubirii etc etc etc”.. Dar de ce sa nu fim la fel de buni si in martie sau in octombrie, de ce sa nu fim buni, cistiti si corecti cu cei din jurul nostru in fiecare zi?

            • Iti spun si tie exact ce i-am spun lui Lusio acum ceva timp.
              Si eu m-am saturat de clisee, asta nu inseamna ca nu-mi doresc sa fiu mai buna…in general, nu doar o zi sau o luna pe an. In cazul meu e imperios necesar, nu ma simt bine cand am accese de rautate(gratuite sau intemeiate). Decembrie e o sarbatoare permanenta, e luna dorintelor, a urarilor, a bilanturilor, a aspiratiilor inalte. Abia acum avem timp sa respiram, sa gandim si sa ne analizam sufletele, actiunile, vorbele. Si sa vedem ce putem face pentru a nu mai comite anumite greseli. Eu sunt datoare sa incerc si sa-mi propun, ca nu reusesc… e alta treaba.

          • „ipoteza” nu e ipoteza, este istorie pura, daca iei, pe de-oparte istoria comparativ, vei descoperi ca ce amai mare parte a lucrurilor scrise in biblie difera considerabil de ceea ce afirma izvoarele istorice, tocmai pentru a se impune ca religie, pentru ca biblia a fost scrisa la inceputul crestinismului….Ca sa numai zic ca evanghelistii se contrazic intre ei si pe masura trecerii timpulu,i al scrierii, vei vedea ca adevarul e si mai denaturat in directia dorita de la un evanghelist la altul…

    • Atat timp cat iti exprimi civilizat o parere, nu stiu de ce ar trebui sa fii injurat sau antipatizat. E dreptul tau sa crezi asta, eu ti-l respect, pe blogul asta fiecare este liber sa spuna ce vrea(in limita bunei-cuviinte, evident).

  20. probabil*
    unui*

  21. Pingback: Manifest matinal « Cristian Dima

  22. @ QED, „Aletele imi sunt sentimentele. N-am timp de amanunte”. Pai nu cred ca sentimentele pot fi numite ‘amanunte’. Si ce sentimente te podidesc? Te indeamna icoanele sa pleci in cruciada?🙂

    @ Lusio, multumesc🙂 . Vorba aia, iarna nu-i ca vara. Iarna ninge, ce sa facem?🙂

    @ Nice, multumesc si tie🙂 . Trebuia sa spui tu ceva despre punctele cardinale si Sagrada Familia🙂🙂

    @ Lilly, ioi, multzam fain!

    @ ZuZu, multumesc!, si multumesc frumos si pentru intelegere🙂

    @ Modern Talking, daca ai chef sa fii injurat nu cred ca ai nimerit blogul corect🙂 . Aici respectam dreptul la opinie. Cu atât mai mult cu cât e o opinie justa🙂 .
    Cred ca 25 decembrie are o istorie mai veche, am impresia ca data respectiva se trage din mitologia egipteana in principal, nu din cea romana. De faptul ca Isus s-ar fi nascut vara n-am mai auzit pâna acum, dar foarte mare relevanta nu are. Din punctul meu de vedere Craciunul ar trebui sa fie o stare de spirit, nu un moment istoric absolut. Totusi, exista o oarecare legatura logica, sa zicem: in caz ca Isus s-a nascut pe 25 Decembrie, avem un raspuns pentru faptul ca serbam Anul Nou o saptamâna mai târziu….
    Nu sunt totusi de acord cu câteva aspecte:

    „pe de-oparte istoria comparativ, vei descoperi ca ce amai mare parte a lucrurilor scrise in biblie difera considerabil de ceea ce afirma izvoarele istorice, tocmai pentru a se impune ca religie, pentru ca biblia a fost scrisa la inceputul crestinismului….Ca sa numai zic ca evanghelistii se contrazic intre ei si pe masura trecerii timpulu,i al scrierii, vei vedea ca adevarul e si mai denaturat in directia dorita de la un evanghelist la altul”…

    In Biblie scrie ca asirienii au distrus tara israelitilor si babilonenii pe cea a iudeilor si ca iudeii au fost eliberati de persani, lucruri in deplin acord cu faptele istorice. De asemenea, tot ceea ce s-a intâmplat in timpul lui Isus, fervoarea religioasa, revoltele, distrugerea Templului etc sunt iarasi in acord cu faptele istorice. Singura diferenta majora intre istorie si Biblie este iesirea evreilor din Egipt, incheiata (conform Bibliei) cu distrugerea armatei egiptene. Asa ceva pare sa nu se fi intâmplat, dar iarasi nu putem baga mâna in foc, deoarece egiptenii aveau bunul obicei sa-si treaca in anale doar victoriile, devenind brusc amnezici in caz de infrângere.
    Nu cred, de asemenea, ca adevarul e denaturat pe masura trecerii timpului. In primul rând…care adevar? Si, in al doilea rând, din punctul meu de vedere (pe care mi l-am insusit de la altii mai priceputi) Evanghelia lui Ioan (cea mai indepartata cronologic de evenimente) este cea mai buna. Atât de buna incât a fost la un pas sa fie repudiata de Biserica, fiind considerata ca apropiata de gnosticism.

    • Da, vizitarea Spaniei, implicit a celei mai neconventionale biserici din Europa, una din cele mai mari capodopere arhitectonice moderne , consider ca a reprezentat cel mai frumos, emotionant si inaltator moment al vietii mele(de pana acum).
      Daca Goethe aprecia arhitectura ca o muzica inghetata, atunci Gaudi a fost Mozart-ul acestei profesii. Formele bisericii sale, care imbina goticul cu modernismul, sunt hipnotice. Iar mai presus de ele sunt sculpturile, adevarate metafore spirituale, prezente peste tot: sfinti cu siluete prelungi, in stilul lui El Greco, semnele astrologice ale lui Hristos, o cupola in spirala care, cand privesti in sus, te proiecteaza ca o elice spre infinitatea dumnezeirii. Dincolo de valoarea sa artistica foarte mare, Sagrada Familia are o profunda semnificatie religioasa, iar simbolismul este esenta principala a catedralei. O imbraca, o bandajeaza, prezentandu-se pretutindeni si in toate formele sale posibile.
      Sagrada Familia are trei mari fatade, carora Gaudi le-a dat numele de Nasterea, Patimirea si Gloria. Fiecare, cu trei usi care simbolizeaza cele trei virtuti teologale: credinta, speranta si iubirea. Fatada Nasterii se afla in fata rasaritului de soare si reprezinta viata. Este in stil gotic, cu infiltratii moderniste, nenumarate elemente naturaliste de flora si fauna, broaste testoase de uscat, melci si bufnite care fac opera plina de vitalitate. Fatada Patimirii aminteste de patimirea si moartea lui Iisus si celebreaza dezolarea, durerea: se prezinta goala, cu forme simple si ornamente schematice, care amintesc de toamna si de iarna. A treia fatada, a Gloriei, care inca nu este terminata, este orientata spre sud si-l celebreaza pe om in interiorul creatiei. Partea inalta a bazilicii aminteste de o padure cu copaci mari care se inalta zvelt spre cer. Ideea fundamentala a inspiratiei arhitectonice a lui Gaudi era legata de natura. Prin studierea formelor sale, care sunt ordine si frumusete, natura conduce la Dumnezeu Creatorul. „Maestrul meu este pomul din gradina care este in fata ferestrei mele”, spunea Gaudi. „Totul deriva din marea carte a Naturii”.

  23. Trebuie sa marturisesc: nu-mi plac nici Coethe si nici Mozart….nu stiu de ce, dar nu-mi plac. Poate sunt prea germanici….

    Semnele astrologice ale lui Hristos? Care-s alea?

    „Prin studierea formelor sale, care sunt ordine si frumusete, natura conduce la Dumnezeu Creatorul”. Excelenta fraza, desi n-o intelege multa lume.

  24. Interesant articol, legat de interpretarea unei icoane… Desi, daca e sa spun ce cred, e ca cea mai frumoasa icoana si cea mai de pret ar trebui asezata in sufletul nostru: icoana Iubirii. Si asta pentru ca orice credinta se naste din iubire si graviteaza in jurul ei…
    Sarbatori frumoase!

  25. @ Nice :-))))))))))))))))))))))))) . Imi plac germanii in general. NU si când e vorba de muzica (clasica) sau poeme…

    @ Teo, evident ca ai dreptate. Dar nu puteam face o discutie despre simbolurile cuprinse in icoana Iubirii.🙂
    Si o mica rectificare daca-mi ingadui: orice credinta ar trebui sa se nasca din iubire si ar trebui sa graviteze in jurul ei.
    Sarbatori frumoase si tie!

    • Dragos, secventa nasterii e complet astrologica.Iisus Cristos a fost nascut de virgina Maria pe 25 decembrie, in Bethlehem. Nasterea sa a fost prevestită de o stea venind de la rasarit. Si trei regi au urmat-o, pentru a-l localiza pe noul salvator. Steaua de la Rasarit e Sirius, cea mai luminoasa stea pe cerul noptii, care pe 24 decembrie s-a aliniat cu cele mai luminoase trei stele din centura lui Orion. Cele trei stele din centura lui Orion se numesc azi cum se numeau si in antichitate: Cei Trei Regi. Si cei Trei Regi si cea mai luminoasa stea, Sirius toate indicau locul rasaritului pe 25 decembrie.
      Cel mai evident simbol astrologic legat de Iisus se refera la cei 12 discipoli. Exista 12 constelatii in zodiac, iar Iisus, ca si Soarele, calatoreste cu ele.

  26. @ Nice, multumesc de explicatii. E un complot al cerului care va sa zica. Sa vedem ce o sa spuna Modern Talking despre asta🙂

    • pai tocmai asta e argumentul pt care se considera ca s-a nascut in iulie si nu in decembrie..Nu era vorba de Sirius (care nu ar fi avut nicio explicatie logica sa fie mai stralucitoare atunci a acum), cei de la NASA au calculat acum cativa ani evolutia in timp a traiectiriei comatei Halley.. V-ati intreba ce legatura are astacu nasterea lui Isus. Pai are, pt ca a rezultat ca in anul 0, cometa s-a apropiat cel mai mult de Pamant (din toate perioada calculata de ei) si momentul in care a fost cel mai aproape a fost undeva in luna iulie (au spus exac si data respectiva, 17 parca, dar nu mai tin minte exact)…Coincidenta? Nu prea cred: ce ar fi avut mai multa logica sa fie interpretatata ca o stea mare, stralucitoare si calatoare care ar gi ghidat magii? O stea, Sirius (care in afara faptului ca era importanta pt egipteni, nu avea alte prprieteti care ar fi facut-o mais tralucitoare ca de obicei) sau cometa Halley, care a trecut foarte aproape de Pamant?

  27. @ Dragos FRD
    Iti dau cateva exameple foarte concludente, prin care evanghleistii au „inflorit” adevarul intr-un sens in care sa fie favorizata expansiunea si prosperitatea crestinismului, care la vremea respectivanu era altceva decat o secta…

    Se spune ca Pilat din Pont, care era conducatorul roman al Iudeei de atunci, ar fi vrut sa il „scape” totusi pe Isus, invocand faptul ca nu il gaseste vinovat cu nimic, folosind traditia iudaica de ca elibera un condamnat (poporul urmad sa aleaga intre Isus si Barabas). Pilat, conform bibliei, a insistat, de trei ori, insa poporul l-a ales pe Isus sa fie rastignit, iar Pilat s-a spalat pe maini, consideranrdu-se aboslvit, in timp ce evreii au „luat asupra lor” pacatul uciderii lui Isus.

    Tot ce-am rezumat eu mai sus este scri in biblie..Acum, hai sa facem comparatia cuce spu izvoarele istorice: Pilat din Pont a fost un conducator roman tipic, fiind descris de catre toti istoricii vremii, ca un conducator cu mana de fier, dur, nemilos, chiar tiran..Pentru istorici, treaba aia cum ca el nu ar fi vrut sa il ucida pe Isus, culminand cu spalatul pe maini e mai mult decat hilara…Pilat din Pont, cel adevarat, nu ar ezitat nicio clipa sa il execute pe Isus, mai ales dupa episodul din Templu cand a rasturnat mesele negustorilor si a produs o agitatie destul de mare. Pilat cu siguranta a fost cel care a dat ordinul executarii lui Isus fara nicio ezitare, pt ca se stie ca Iudeea era o provincie cu probleme, din punct de vedere el Imperiului Roman aici exsitand numeroase revolte si tedinte de independenta de-a dreptul violente, mai les in preajma unor zile cu semnificatie aparte pt evrei si mai lse in conditiile in care se puteau strange un numar mare de evenruali „revolutionari”, tinand cont de numarul enorm de pelerini veniti al templu.. Autoritatiile romane (cu Pilat in frunte) ar fi executat fara ezitare orice agitatir pentrui a e preintampina astfel de revole..Cat despre executarea lui Isus, in filme crucificare este prezentata ca ceva aparte, cand, de fapt, era metoda folosita de romani cel mai adesea, deoarece era cea mai putin costisitoare (nu foloseau multe materiale, doar doua bucati de lemn, cea verticala care ramena acolo si putea fi folosita la mai multe executii si cea orizopntala, care era „de unica folosinta”, fiind detasabil)….
    Acum revenind la momentul condamnarii , reaba aia cu Barabas/ Isus, iarasi, nu isi are logica (pt ca am stabilit deja ca Pilat ar fi ordonat fara ezitare executare lui Isus) iar, faptul ca evreii au decis, de fapt uciderea lui Isus este iar complet nefondata logic.. Isus isi facuse deja un nume, era iubit de popor, iar in zilele alea era deja „mister popularitate”, ca sa zic asa, evreii cu siguranta l-ar fi elibaerat in asa-zilsul ritual daca ar fi avut ocazia.
    Tot cea fost denaturat in acest fragment de evanghelisti au un singur scop: crestinismul sa poata sa prospere fara sa il impiedice vreo putere de atunci.. Adica l-au prezntata pe Pilat ca un om cu depline calitati morale (istoria ne arata cu totul si cu totul altceva) si audat vina pe evrei („pacatul asta sa cada asupra nostra si asupra copiilor nostrii”) ca sa se disocieze clar de catre acestia, adica, cu alte cuvinte „evreii sunt cei care va fac probleme voua romanilor, ei l-au ucis pe mantuitorul nostru,deci nu voi sunteti de vina, noi nu suntem ca ei si nu reprezentam o amenintare pt Imperiul Roman si inegritatea lui teritoriala..

    • am avut multe de scris si am tastat repede, dar cred ca se intelege ce am vrut sa zic.

      • Da, se intelege ce ai vrut sa zici, dar ideile astea nu sunt noi si oricum recunoscute (cam cu jumatate de gura) in mod neoficial. Papa Ioan al XXIII-lea a facut concesia maxim posibila atunci când a spus ca uciderea lui Isus i se poate imputa poporului evreu de atunci, nu si celorlalti evrei.

        In mod oficial Biserica nu poate recunoaste asa ceva (tu ai prezentat numai o problema mare, dar sunt si numeroase probleme mai mici) pentru ca inseamna sa declare evangheliile ca fiind mincionoase. Ori crestinismul nu are deschiderea budismului, loc in care Dalai Lama a spus clar: daca ceva din cartile noastre sacre nu corespunde adevarului (in cartile budiste se spune despre Pamânt ca e plat), atunci va trebui sa schimbam ceea ce nu corespunde.

        Eu am vrut sa spun ca, din cele 4 Evanghelii (recunoscute oficial), cea a lui Ioan e cea mai buna. Dintre cele 4. Ca, daca incepem sa vorbim despre Evanghelia lui Iuda cine stie unde mai ajungem… Dar in cele 4 adevarul e denaturat in egala masura, din punctul asta de vedere nu se merge din rau in mai rau. Mesajul insa pare cel mai interesant la Ioan.

        Lasând insa la o parte interpretarile morale (sa le zic asa) si câteva momente de marketing, istoria, in sine, nu e denaturata. Pillat a existat si a fost guvernator, Irod Antipa a existat, Isus a existat, Templul a existat si a fost distrus de Titus. Vreau sa spun ca nu a inventat nimeni un razboi intre evrei si romani (razboi, nu lupte separate) in care evreii sa fi iesit victoriosi sau ceva de genul asta.

  28. Pingback: BRAŞOV – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ (5) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  29. Pingback: PAveste fără sfârşit – Medieval Story « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  30. Pingback: BRAŞOV – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ (6) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  31. Pingback: BRAŞOV – PRIMA ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ (7) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s