Tag Archives: vulcan

Poveste de duminica

Cine mai are chef de povesti in plin secol 21? Dar asta nu e o poveste oarecare, ci una adevarata. Iar naratorul sau este o ea.  Nu vroia o iubire banala, ci una totala, neconventionala, devastatoare, unica, incomoda, surprizatoare, absurda. O iubire care s-o conduca prin lumi ascunse, pe taramuri nestiute, printre vise si stele, ceruri cotropite de furtuni si tainice genuni.  S-a nascut in timp, in urma unor interminabile discutii condimentate cu rasete, certuri stupide, glume si sperante. Citește în continuare

Inimaginabil

Inimaginabil. Cine supravietuieste dezastrelor si de ce.

Autor: Amanda Ripley

Editura House of Guides, 2008

Prima parte. Omul sfinteste locul.

Probabil ca v-ati obisnuit. Asa-zisle mele „recenzii” nu sunt chiar recenzii adevarate. Incerc doar sa extrag niste idei care mi se par interesante, pe baza carora, eventual, sa putem discuta.

Avem o presa fericita. Nu trebuie sa caute prea departe, ea stie mereu cine e de vina. Daca explodeaza un vulcan in Papua Noua Guinee, daca intra vreun tântar din vestul (sau estul?) Nilului in România, daca se intâmpla un incendiu la o maternitate sau daca pica o bordura dintr-un trotuar, in mod categoric vinovatul principal e chiriasul de la Cotroceni, cu tot cu bocii care-l inconjoara (pe politicienii contras nu-i punem la socoteala; in fond, e de datoria politicienilor sa se sfâsie intre ei). Citește în continuare

Mania lui Hefaistos

Eruptia vulcanilor proiecteaza in stratosfera dioxid de sulf, iar gazul se transforma ulterior in picaturi minuscule, cunoscute sub numele de aerosoli, de acid sulfuric, care reflecta lumina solara. De-a lungul istoriei, eruptiile vulcanice masive au declansat perioade de racire globala, iar climatologii spun ca acest lucru ar putea sa se intample si acum, daca Eyjafjallajokull va continua sa erupa.

Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda nu este iesit din comun, dar alte eruptii din trecut au avut efecte mult mai devastatoare decat cele inregistrate in prezent. In 1815, vulcanul Tambora din Indonezia a erupt vreme de trei luni si a aruncat 100 de kilometri cubi de magma, cenusa si roca si a omorat zeci de mii de oameni. Anul urmator, 1816 a ramas in istorie drept anul fara vara din cauza racirii climei, cu ninsori in luna iunie si 80.000 de morti in Europa.

In 1991, vulcanul Pinatubo din Filipine a erupt, iar norul vulcanic s-a raspandit in ambele emisfere, acoperind jumatate din suprafata planetei si determinand scaderea temperaturii medii cu circa un grad Celsius, timp de aproape trei ani. La fel de nefaste au fost şi urmarile eruptiilor vulcanice din Kamceatca sau New Britain din septembrie 1994.

In perioada cunoscuta sub numele de „Mica Era Glaciara„, cu varful in perioada 1645 – 1715, a crescut frecventa eruptiilor vulcanice puternice, care au corespuns cu cei mai reci ani din aceasta perioada, multi cercetatori considerand ca racirea climei in aceasta perioada se datoreaza în principal eruptiilor masive din Islanda.

Dar cea mai puternica eruptie din timpurile moderne este aceea a vulcanului insula Krakatoa. Acesta este situat in Stramtoarea Sondelor care desparte insulele indoneziene Jawa si Sumatera si leaga Oceanul Pacific de Indian. Eruptia a avut loc in 1883, ducand la distrugerea a mai mult de 50% din insula si la formarea unui tsunami urias care a ucis 36.000 de oameni. Cenusa si pulberea s-au ridicat la peste 50 de kilometri altitudine si norii negri s-au rotit de-a lungul ecuatorului timp de 13 zile; din aceeasi cauza, lumina de la rasaritul soarelui din zonele nordice ale planetei a avut o tenta albastruie; straturile infernale de cenusa si pulbere au filtrat atat de mult radiatia solara, incat temperatura globala a Terrei a scazut in anul urmator cu 1,2 grade Celsius, revenind la normal abia in 1888, adica dupa cinci ani de la cataclism.

Cenusa vulcanica este alcatuita din particule foarte mici de roci vulcanice. Are o culoare gri spre negru si poate fi la fel de fina ca pudra de talc.

Persoanele aflate în apropierea unui vulcan care erupe pot inhala aceste particule, fapt care duce la iritatii la nivelul plamanilor chiar si în cazul indivizilor sanatosi. Cei aflati la o departare considerabila sunt insa in afara oricarui pericol, sustin expertii.

Vulcanul care a erupt miercuri in Islanda a improscat in aer un nor urias de particule microscopice de bazalt, care pluteste la o inaltime de aproximativ 6.000 de metri si nu poate fi vazut de la sol.

Nu toate particulele sunt la fel „, a declarat profesorul Ken Donaldson de la Universitatea Edinburgh, adaugand ca, în linii mari, cenusa vulcanica nu are efecte negative asupra oamenilor. Donaldson a spus ca  majoritatea europenilor care vor intra in contact cu cenusa vulcanica sunt in afara oricarui pericol. Doar islandezii care locuiesc in apropierea vulcanului ar putea fi afectati. „Odata ce particulele ajung in stratosfera, ele se amesteca cu alte particule inofensive, astfel că norul se dilueaza„, a precizat Donaldson. In plus, datorita faptului ca vulcanul Eyjafjallajokull este inconjurat de ghetari, eruptia nu a generat o cantitate foarte mare de cenusa vulcanica, a declarat Mike Burton, vulcanolog la Institutul National Italian de Geofizica si Vulcanologie. Din fericire pentru Romania, vulcanul Eyjafjallajokull (aflat la 125 de kilometri de capitala Reykjavik) este asezat la latitudine nordica, ca urmare efectele sale aproape că nu se vor simti, cel putin nu zilele acestea. Cu totul altfel ar fi fost daca ar fi erupt un vulcan aflat intr-o zona tropicala. Cu cat eruptia este mai puternica si cu cat vulcanul este mai apropiat de Ecuator, cu atat efectul sau e mai mare  asupra temperaturii medii globale. Asta pentru că in zona ecuatoriala exista, datorita circulatiei generale a atmosferei, regiuni caracterizate de miscari ascensionale puternice. Acestea favorizeaza injectarea pulberilor provenite din eruptii in stratosfera, acolo unde pot persista mai mult decat in zona foarte turbulenta a atmosferei de mai joasa inaltime (acolo unde si precipitatiile ajuta la indepartarea pulberilor din atmosfera).

Could it eventually affect the world’s climate?

Vulcanul islandez Eyjafjallajokull a inceput sa erupa cu cca o luna in urma, insa a captat atentia lumii intregi abia miercuri, cand a improscat in aer un nor de cenusa care a paralizat traficul aerian in Europa. De asemenea, eruptia  vulcanului ar putea dura cateva luni, ba chiar un an intreg. Ultima eruptie, din 1821, a durat doi ani, astfel ca expertii au inceput sa analizeze efectele pe care fenomenul le va avea asupra climei terestre.

Temperatura medie pe Glog poate scadea cu 0,5 grade, spun specialistii, asta din cauza ca, odata ajunse in stratosfera particulele din nor pot duce la scaderea radiatiei solare directe.

Norul nu ar raci prea mult atmosfera, caci persistenta pulberilor in aer nu e foarte mare„, spune sefa sectiei de Climatologie de la ANMH. Situarea vulcanului islandez la latitudini inalte, acolo unde circulatia generala a atmosferei nu favorizeaza injectia pulberilor in stratosfera, face ca persistenta pulberilor actuale sa nu fie deosebit de mare si astfel efectul sa nu fie deosebit de puternic.

Eruptia vulcanului de sub ghetarul Eyjafjallajokull nu va avea un impact grav asupra climei Pamantului, deoarece praful nu a atins straturile superioare ale stratosferei” a declarat si un meteorolog rus.  „Acum, norul de praf provenind din vulcanul islandez tocmai a atins primul strat atmosferic, troposfera”. Sunt perturbate zborurile avioanelor, dar nu are nicio influenta asupra climei si va ajunge pe pamant odata cu ploaia in cateva zile. Daca ar fi ajuns in stratosfera ar fi putut ramane acolo 2 ani, reflectand anumite radiatii solare, ceea ce ar fi provocat schimbari climatice, a spus omul de stiinta Alexei Kokorin. Teza acestuia contrazice o declaratie a sefului programului de clima al World Wildlife Fund, care a declarat anterior ca praful vulcanic ar putea incetini inclazirea globala pentru cativa ani. Ambii cercetatori au estimat ca cenusa va ramane in atmosfera timp de doua saptamani.

Actualmente, circulatia aerului se realizeaza dinspre NV, dinspre Islanda catre Europa, ceea ce favorizeaza avansul norului de cenusa indeosebi catre vestul, centru si nordul continentului. Printre efectele catastrofale ale unei eruptii vulcanice de amploare, perturbarea traficului aerian este cea mai putin importanta. Mai importante sunt ploile abundente – multe dintre ele acide – cauzate de cenusa ale carei particule foarte fine actioneaza ca nuclee de condensare pentru umezeala din atmosfera. Totodata, depozitele de materiale vulcanice duc la defertilizarea pamanturilor, distrugerea recoltelor, foamete, moartea animalelor.

Se pare ca vazut din spatiu, vulcanul Eyjafjallajakull cu cele trei cratere ale sale prin care scuipa foc are aspectul unui craniu.

Scary, isn’t it?

Lacuri la Superlativ (II)

Terminam azi incursiunea prin cel mai fermecator si misterios univers, cel al lacurilor unice pe Terra. Cele mai interesante, cele mai incredibile, cele mai speciale dintre ele isi vor gasi numele in aceasta scurta prezentare. Asadar:

Loch Ness– este cel mai enigmatic lac, dupa ce in anul 1933 un localnic a afirmat ca a vazut un monstru in apele acestuia. Este cel mai mare lac cu apa dulce din Regatul Unit. Monstrul din Loch Ness nu a fost gasit in ciuda numeroaselor cercetari, dar lacul a devenit cel mai renumit din lume.

Vostok este cel mai mare lac subglaciar. Descoperit in 1994, se afla la 4 km sub calota antarctica. Este cle mai vechi lac de pe Terra, fiind complet izolat de restul planetei de peste 500.000 de ani.

Tonle Sap(Lacul cu apa proaspata) este un lac unic in lume pe acesta existand sate plutitoare. Locuintele sunt chiar barcile, pe acestea fiind si pietele. Lacul se afla in Cambodgia.

Volta este cel mai intins lac artificial de pe Glob(8442 kmp). S-a format pe fluviul omonim din Ghana.

Lacul Mortii din Sicilia este cel mai otravitor lac din lume. In acesta si pe malurile sale nu traieste nicio vietate vegetala sau animala  din cauza acidului sulfuric ce iese din fundul lacului.

Licancabur este lacul aflat la cea mai mare altitudine(5900 m). Este situat  la granita dintre Bolivia si Chile, in craterul vulcanului omonim.

Eyre este lacul cu cele mai mari variatii ale suprafetei, din cauza conditiilor climatice si meteorologice. Este situat in partea central-sudica a Australiei.

Bratsk este lacul artificial cu cel mai mare volum de apa(169,3 mld m3 de apa). S-a format in perioada 1961-1967 prin zagazuirea apelor fluviului Angara, pentru construirea unei hidrocentrale.

Chubb este cel mai mare lac de pe Glob cantonat intr-un crater meteoritic. Este situat in Canada si are o suprafata de 53 kmp si o adancime de 251 m.

Assal este cel mai sarat lac de pe Terra(375-400 g/l) fiind situat in statul Djibouti din Africa.

Mashu este cel mai transparent lac de pe Glob. Este situat in Insula Hokkaido(Japonia), transparenta apei fiind de 41.6 m masurata in august 1931. Acesta este cantonat in craterul unui vulcan.

Manitou este cel mai mare lac situat pe un alt lac(106,4 hmp). Lacul se afla pe insula Manitoulin din Lacul Huron.

Marea Moarta este lacul situat la cea mai scazuta altitudine, oglinda apei aflandu-se la -398 m sub nivelul marii. Este situata in vestul Asiei, intre Israel si Iordania.

Prima parte o gasiti aici