Tag Archives: Tambora

Mania lui Hefaistos

Eruptia vulcanilor proiecteaza in stratosfera dioxid de sulf, iar gazul se transforma ulterior in picaturi minuscule, cunoscute sub numele de aerosoli, de acid sulfuric, care reflecta lumina solara. De-a lungul istoriei, eruptiile vulcanice masive au declansat perioade de racire globala, iar climatologii spun ca acest lucru ar putea sa se intample si acum, daca Eyjafjallajokull va continua sa erupa.

Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda nu este iesit din comun, dar alte eruptii din trecut au avut efecte mult mai devastatoare decat cele inregistrate in prezent. In 1815, vulcanul Tambora din Indonezia a erupt vreme de trei luni si a aruncat 100 de kilometri cubi de magma, cenusa si roca si a omorat zeci de mii de oameni. Anul urmator, 1816 a ramas in istorie drept anul fara vara din cauza racirii climei, cu ninsori in luna iunie si 80.000 de morti in Europa.

In 1991, vulcanul Pinatubo din Filipine a erupt, iar norul vulcanic s-a raspandit in ambele emisfere, acoperind jumatate din suprafata planetei si determinand scaderea temperaturii medii cu circa un grad Celsius, timp de aproape trei ani. La fel de nefaste au fost şi urmarile eruptiilor vulcanice din Kamceatca sau New Britain din septembrie 1994.

In perioada cunoscuta sub numele de „Mica Era Glaciara„, cu varful in perioada 1645 – 1715, a crescut frecventa eruptiilor vulcanice puternice, care au corespuns cu cei mai reci ani din aceasta perioada, multi cercetatori considerand ca racirea climei in aceasta perioada se datoreaza în principal eruptiilor masive din Islanda.

Dar cea mai puternica eruptie din timpurile moderne este aceea a vulcanului insula Krakatoa. Acesta este situat in Stramtoarea Sondelor care desparte insulele indoneziene Jawa si Sumatera si leaga Oceanul Pacific de Indian. Eruptia a avut loc in 1883, ducand la distrugerea a mai mult de 50% din insula si la formarea unui tsunami urias care a ucis 36.000 de oameni. Cenusa si pulberea s-au ridicat la peste 50 de kilometri altitudine si norii negri s-au rotit de-a lungul ecuatorului timp de 13 zile; din aceeasi cauza, lumina de la rasaritul soarelui din zonele nordice ale planetei a avut o tenta albastruie; straturile infernale de cenusa si pulbere au filtrat atat de mult radiatia solara, incat temperatura globala a Terrei a scazut in anul urmator cu 1,2 grade Celsius, revenind la normal abia in 1888, adica dupa cinci ani de la cataclism.

Cenusa vulcanica este alcatuita din particule foarte mici de roci vulcanice. Are o culoare gri spre negru si poate fi la fel de fina ca pudra de talc.

Persoanele aflate în apropierea unui vulcan care erupe pot inhala aceste particule, fapt care duce la iritatii la nivelul plamanilor chiar si în cazul indivizilor sanatosi. Cei aflati la o departare considerabila sunt insa in afara oricarui pericol, sustin expertii.

Vulcanul care a erupt miercuri in Islanda a improscat in aer un nor urias de particule microscopice de bazalt, care pluteste la o inaltime de aproximativ 6.000 de metri si nu poate fi vazut de la sol.

Nu toate particulele sunt la fel „, a declarat profesorul Ken Donaldson de la Universitatea Edinburgh, adaugand ca, în linii mari, cenusa vulcanica nu are efecte negative asupra oamenilor. Donaldson a spus ca  majoritatea europenilor care vor intra in contact cu cenusa vulcanica sunt in afara oricarui pericol. Doar islandezii care locuiesc in apropierea vulcanului ar putea fi afectati. „Odata ce particulele ajung in stratosfera, ele se amesteca cu alte particule inofensive, astfel că norul se dilueaza„, a precizat Donaldson. In plus, datorita faptului ca vulcanul Eyjafjallajokull este inconjurat de ghetari, eruptia nu a generat o cantitate foarte mare de cenusa vulcanica, a declarat Mike Burton, vulcanolog la Institutul National Italian de Geofizica si Vulcanologie. Din fericire pentru Romania, vulcanul Eyjafjallajokull (aflat la 125 de kilometri de capitala Reykjavik) este asezat la latitudine nordica, ca urmare efectele sale aproape că nu se vor simti, cel putin nu zilele acestea. Cu totul altfel ar fi fost daca ar fi erupt un vulcan aflat intr-o zona tropicala. Cu cat eruptia este mai puternica si cu cat vulcanul este mai apropiat de Ecuator, cu atat efectul sau e mai mare  asupra temperaturii medii globale. Asta pentru că in zona ecuatoriala exista, datorita circulatiei generale a atmosferei, regiuni caracterizate de miscari ascensionale puternice. Acestea favorizeaza injectarea pulberilor provenite din eruptii in stratosfera, acolo unde pot persista mai mult decat in zona foarte turbulenta a atmosferei de mai joasa inaltime (acolo unde si precipitatiile ajuta la indepartarea pulberilor din atmosfera).