Revelatii de toamna

M-am decis acum 30 de minute. Vreau sa evadez, am nevoie sa scap macar pentru o perioada de monotonia unei vieti lipsite de sens si culoare, trebuie sa inving apatia cu orice pret. Iar ea ma asteapta, mai frumoasa, mai ademenitoare si mai sofisticata ca niciodata. Veti crede probabil ca exagerez, dar nu, o sa va convingeti imediat ca spun adevarul. Iar aliatul meu principal, soarele, imi va zambi strengar la fiecare pas, astfel incat nimic sa nu-mi strice buna dispozitie. De data asta nu vreau nici macar un strop razlet de ploaie, desi e posibil sa ninga in Alpi… Da, plec in Europa.  Dar nu singura, ci impreuna cu voi. 🙂

Maxima zilei(XII) Je ne regrette rien

„Regretul pentru lucrurile pe care le-ai facut se poate stinge cu timpul, insa regretul pentru ce nu ai facut nu are consolare.”

Mi-am trait viata dupa principiul lui Sydney J. Harris. Intotdeauna am gandit ca e mai bine sa fac  sau sa spun un anumit lucru decat sa nu-l fac si mai apoi sa regret. Mi-am spus mereu ca trebuie sa risc, si chiar daca va fi  sa pierd, nu e o drama, sunt impacata cu faptul ca macar am incercat. Am stat si am meditat daca fac bine sau nu, daca ma avantajeaza sau nu, daca am de pierdut sau de castigat, si de fiecare data am ales sa fac  acel  lucru, dupa care am constatat ca era infinit mai bine daca stateam cuminte in banca mea si nu ma aruncam ca bezmetica in abisul neprevazutului. Si nu am castigat niciodata nimic, ba da, mint, m-am pricopsit cu  miliarde  de regrete. Intelegeti paradoxul? Regret ca  mi-am dorit sa NU am regrete. Am pierdut totul, de la demnitate la placerea de a trai viata. Pentru ca niciodata nu a iesit bine. Regret ca nu am fost mai inteleapta, ci doar cumplit de nesabuita.  Nu-mi pasa ce spun ceilalti, oricum, atat le trebuie sa ma judece 👿 , imi pasa ce-mi spune mie constiinta,  cum ma simt eu cu mine insami, ma deranjeaza fiecare greseala, fiecare initiativa, fiecare compromis facut.

Sa nu regreti nimic din ce ai facut, pentru ca la un moment dat a fost EXACT ceea ce ti-ai dorit sa faci!

Reconfortanta cugetarea de mai sus, nu? Ce bine suna! Ce rost are sa-ti otravesti viata cu regrete, daca intr-un anumit punct al vietii tale ai considerat potrivita, corecta respectiva alegere?

Sweet friends

Lucruri stranii, aproape incredibile, peste puterea mea de intelegere, s-au intamplat azi.  Enigme peste enigme, niciuna dezlegata pana la ora asta. Derulez in minte filmul evenimentelor de sute de ori si tot nu reusesc sa gasesc o explicatie verosimila, care sa ma scoata din starea de soc. Poate sunt doar paranoica- as da orice sa fie adevarat in cazul de fata. Poate am halucinatii. Tot ce se poate, nu putem exclude amprenta  anotimpului mohorat, antipatic, deprimant, in speta toamna, asupra psihicului meu fragil. Nu. Trebuie sa fi visat, asta nu mi se poate intampla tocmai mie. Orice, numai asta nu.

In aceasta dimineata am inchis calculatorul pentru o scurta perioada de timp, iar cand l-am redeschis, dupa vreo 5 secunde, un mesaj inexplicabil(cel putin pentru mine) a aparut pe ecran. Niciodata nu mai primisem asa ceva. Groaza mi s-a strecurat in suflet, sangele mi-a inghetat in vine, pentru ca suna cu adevarat infricosator: „altcineva s-a logat pe calculatorul tau”, bineinteles mesajul era in engleza si era urmat de un „inchide calculatorul” scris cu portocaliu pe fond negru. Am dat click si a aparut un alt mesaj, in care eram anuntata ca daca voi inchide, acea persoana va pierde documente importante din calculatorul meu. Cu ultimele forte am inchis calculatorul, dupa care m-am indreptat spre locul unde zacea mobilul, cu intentia de a da un sms. Si atunci, ceva la fel de socant s-a intamplat. Dupa ce am scris texul cu pricina, am dat trimitere si am asteptat, doar ca inapoi mi-a venit tot un mesaj si anumle”barat”. Si tot pentru prima data…

Si pentru a contrazice legea lui Murphy, care spune ca orice lucru care incepe bine se termina prost si orice lucru care incepe prost se termina si mai prost, spre seara, o surpriza de proportii, placuta de data asta, ma astepta pe doua din blogurile mele favorite: tot pentru prima data, nu unul, ci trei premii dulci si colorate mi-au fost oferite de Space Dust si Paul.

Reveal your secrets?!

Mistere… le iubim si in acelasi timp le detestam. Le adoram pentru ca ne intriga, ne fac sa visam, ne tulbura si ne aprind imaginatia, ne invita sa le dezlegam si le uram din tot sufletul pentru ca de multe ori suntem incapabili sa le elucidam si astfel ne tin legate de ele ca niste prizonieri ai propriului orgoliu sau, daca acest lucru se intampla, ori suntem dezamagiti de adevar ori de faptul ca nu a mai ramas nimic de aflat, caci ce poate fi mai plictisitor decat realitatea simpla, goala, nemistificata?

Un alt paradox ce ma caracterizeaza, in afara celui mentionat in articolul precendent, il constituie faptul ca desi iubesc adevarul, sinceritatea si corectitudinea, sunt atrasa inexorabil de secrete, de oamenii enigmatici, invaluti in mister, oameni care par a detine o taina de nepatruns, taina care de cele mai multe ori  se dovedeste a fi doar o perdea de fum, o capcana menita a distrage atentia de la banalitatea unei vieti absolut normale, fara nimic spectaculos in ea.

Dorinta nestavilita de a afla ce se ascunde in spatele aparentelor si incapatanarea proverbiala m-au determinat sa actionez nebuneste, sa comit imprudente de neiertat si sa-mi stabilesc drept unic scop in viata aflarea cu orice pret a adevarului. In ultimul timp insa, incerc sa-mi temperez curiozitatea bolnavicioasa, care  ma duce inevitabil spre pierzanie…

De asemenea, exista indivizi extrem de periculosi, care in lipsa de ocupatie se joaca cu mintea celorlati, facand din asta un adevarat hobby, pentru ca mai apoi sa ridice acest obicei nociv la rang de arta.  Imaginati-va ce poate iesi in urma intalnirii total neindicate dintre un iubitor de mistere si o astfel de persoana fara scrupule…

Si poate e bine de stiut ca nimeni nu ne poate insela, ne inselam noi asupra celorlalti.

Cu totii pastram secrete, unele mai mari, compromitatoare, pe care nu le-am dezvalui in ruptul capului, altele mai mici, pe care uneori ne induram sa le impartasim si celor mai buni prieteni, o mare greseala din punctul meu de vedere, pentru ca viata iti ofera mereu surprize si nimic nu poate fi mai periculos  decat un dusman provenit dintr-un prieten.