Fotbal si Cultura Generala

Va intrebati, probabil, ce subiect o mai fi si asta. De unde pâna unde legatura intre aceste doua …domenii care par, la prima vedere, din lumi diferite?

Exista cel putin una. In vremuri imemoriale, când eram eu copil mic (intrucât acum sunt copil mare), tatal meu mi-a zis: daca tot freci ziarul ala toata ziua (era vorba despre „Sportul”, din care s-a nascut ulterior „Gazeta Sporturilor”), sa stii ca poti sa si inveti din el. Si mi-a dat ca exemplu nume de echipe. Petrolul Ploiesti – adica in judetul Prahova, al carui oras de resedinta e Ploiesti, se gaseste petrol. Apoi au aparut altele: Industria Sârmei Câmpia Turzii, Cimentul Fieni, Sticla Ariesul Turda (astia i-au scos la un moment dat din Cupa pe Steaua J ), Aurul Brad, Chimia Râmnicu-Vâlcea, FC Baia-Mare („baie” adica „mina”),  etc etc etc. A fost foarte instructiv, intrucât altfel mi-ar fi fost destul de dificil sa invat geografia economica a minunatei noastre patrii.

Nu toate numele aveau legatura cu o industrie propriu-zisa, bineinteles. Echipele straine nu prea imi erau de mare folos. Ce sa inteleg eu din Liverpool, Arsenal, Real sau Juventus? Mai exista, desigur, un PSV de exemplu, dar, la modul general, parea ca echipele vestice (mai ales) sunt botezate mai degraba dupa tot felul de personalitati si nu, in mod tovarasesc, dupa industrii locale.

Reveal your secrets?!

Mistere… le iubim si in acelasi timp le detestam. Le adoram pentru ca ne intriga, ne fac sa visam, ne tulbura si ne aprind imaginatia, ne invita sa le dezlegam si le uram din tot sufletul pentru ca de multe ori suntem incapabili sa le elucidam si astfel ne tin legate de ele ca niste prizonieri ai propriului orgoliu sau, daca acest lucru se intampla, ori suntem dezamagiti de adevar ori de faptul ca nu a mai ramas nimic de aflat, caci ce poate fi mai plictisitor decat realitatea simpla, goala, nemistificata?

Un alt paradox ce ma caracterizeaza, in afara celui mentionat in articolul precendent, il constituie faptul ca desi iubesc adevarul, sinceritatea si corectitudinea, sunt atrasa inexorabil de secrete, de oamenii enigmatici, invaluti in mister, oameni care par a detine o taina de nepatruns, taina care de cele mai multe ori  se dovedeste a fi doar o perdea de fum, o capcana menita a distrage atentia de la banalitatea unei vieti absolut normale, fara nimic spectaculos in ea.

Dorinta nestavilita de a afla ce se ascunde in spatele aparentelor si incapatanarea proverbiala m-au determinat sa actionez nebuneste, sa comit imprudente de neiertat si sa-mi stabilesc drept unic scop in viata aflarea cu orice pret a adevarului. In ultimul timp insa, incerc sa-mi temperez curiozitatea bolnavicioasa, care  ma duce inevitabil spre pierzanie…

De asemenea, exista indivizi extrem de periculosi, care in lipsa de ocupatie se joaca cu mintea celorlati, facand din asta un adevarat hobby, pentru ca mai apoi sa ridice acest obicei nociv la rang de arta.  Imaginati-va ce poate iesi in urma intalnirii total neindicate dintre un iubitor de mistere si o astfel de persoana fara scrupule…

Si poate e bine de stiut ca nimeni nu ne poate insela, ne inselam noi asupra celorlalti.

Cu totii pastram secrete, unele mai mari, compromitatoare, pe care nu le-am dezvalui in ruptul capului, altele mai mici, pe care uneori ne induram sa le impartasim si celor mai buni prieteni, o mare greseala din punctul meu de vedere, pentru ca viata iti ofera mereu surprize si nimic nu poate fi mai periculos  decat un dusman provenit dintr-un prieten.