Tag Archives: amintiri

Amintiri printre brazi

Ger, haine groase,  sarbatori, colinde, arome de cozonac si vin fiert, Anul Nou, dorinte si artificii.  Iarna ne ofera  toate astea si ceva in plus. Anotimpul alb mai inseamna si vacanta, abundenta de omat, peisaje de vis,  relaxare sau, dimpotriva, senzatii tari,  distractie maxima, evadarea din cotidian, ocazia a trai momente unice inspirand aerul rece si curat de munte, pe versanti inzapeziti, printre brazi, cabane calduroase si primitoare, telecabine si teleschi. Buna dispozitie, optimism, adrenalina, pe scurt,  sporturile de iarna.

Nu am fost niciodata genul sportiv, dar mi-a placut de mica fotbalul(doar sa ma uit), apoi mi-am indreptat atentia spre gimnastica, patinaj, handbal, baschet, schi si nu in ultimul rand, tenis. Cel mai mult am iubit tenisul, pe care l-am practicat timp de 4 ani la diverse cluburi din capitala, dar cele mai frumoase amintiri mi-au fost oferite de schi-ul alpin. In Predeal, pe partia de la Clabucet, am experimentat cele mai neobisnuite  senzatii din viata mea Citește în continuare

Anunțuri

Cel mai frumos loc din Romania

Leapsa  aceasta a circulat acum ceva timp prin blogosfera(in vara mai precis), dar am asteptat momentul potrivit pentru a o realiza si eu. Pentru ca de-a lungul vremii v-am tot adresat diverse intrebari legate de tara voastra preferata, orasul vostru favorit din Europa, cea mai indragita regiune din lume, iar la un moment dat am adus in discutie cel mai frumos loc de pe Terra in opinia mea, era normal ca dupa o zi de sarbatoare nationala sa va lansez o provocare  legata de tara noastra. Asadar, care este locul cel mai frumos din Romania in viziunea voastra? Sau altfel spus, locul cel mai apropiat sufletului vostru, unde va place sa va petreceti timpul liber, concediile, vacantele, unde reveniti cu drag ori de cate ori aveti posibilitatea, fie pentru ca va leaga amintiri frumoase de el, fie ca il considerati realmente grandios, impresionant, unic in lume.

Recunosc ca a fost o alegere grea, Romania are prea multe locuri fermecatoare pentru a nominaliza unul singur. Inital ma gandisem la Citește în continuare

Who wants to live forever

Vorbeam mai devreme cu o prietena (sa-i spunem asa, desi  termenul este putin exagerat), in timp ce ne indreptam spre casa, cat de greu este pentru un tanar roman sa-si gaseasca un  loc de munca in ziua de azi. Imi povestea ca dupa ce a lucrat timp de 10 ani pentru o companie, patronul a gasit de cuviinta s-o disponibilizeze. Cealalta varianta fiind reducerea salariului lui de 500 milione de lei(vechi)…evident neluata in calcul nici macar pentru o secunda.  S-a angajat apoi la o firma de cadastru unde lucrurile au mers perfect pana cand asociatii straini ai firmei au pus capat parteneriatului cu romanii, iar din acel moment,  cei din urma au decis neplata salariilor pe termen nelimitat. Dupa patru luni de zile in care nu si-a luat banii, fata a demisionat. In prezent este studenta la o a doua facultate si in cautare de un job bine platit. Mi-a marturisit ca s-a saturat de viata din Bucuresti, de Romania in general si tare ar vrea sa-si ia prietenul si sa plece undeva intr-o tara straina, unde ar fi dispusa sa lucreze chiar si intr-un domeniu total diferit de cel pentru care s-a pregatit patru ani de zile(noi doua suntem absolvente ale aceleiasi facultati), ar accepta si un job mai umil, dar mai bine platit. Zicea ceva de Germania, Suedia sau Norvegia. Stiind ca studiaza limba franceza la noua facultate, am intrebat-o de ce nu Franta. Si din vorba in vorba, tot analizand noi posibile destinatii europene, a venit vorba si de recent vizitata de catre mine Barcelona. Si atunci, fata m-a surprins placut cu o intrebare, nu inainte de a-si exprima admiratia netarmurita pentru Antonio Gaudi si operele sale celebre in toata lumea. Era curioasa sa stie la care dintre ele am ajuns si ce sentiment m-a incercat la vederea lor.  I-am explicat ca mai presus de geniul Gaudi, mai presus de creatiile sale incredibile, pe mine m-a impresionat omul, artistul Gaudi. Si, evident, gestul sau minunat. Probabil ca toata lumea cunoaste povestea acestui arhitect catalan, care si-a dedicat intreaga viata definitivarii  celui mai drag proiect al sau,  catedrala Sagrada Familia. Initial constructia acesteia s-a bazat pe finantarea din bani publici. Dar la un moment dat, banii publici au incetat sa mai vina, iar arhitectul, detinator pe atunci al unei averi impresionante, nu a pregetat nicio clipa si s-a folosit de ea pentru a continua constructia. Sagrada i-a inghitit insa toti banii, iar Gaudi a murit(in urma unui accident de tramvai) sarac lipit, singur, nestiut de nimeni. Citește în continuare

In ritmuri de salsa

Dragos a preluat din zbor leapsa daruita de mine si va rog sa cititi ce raspunsuri minunate a dat:

Zodia: Leu

As vrea: sa fiu mai organizat

Pastrez: amintirile plimbarilor

Mi-as fi dorit: sa depasesc anumite conditionari

Nu-mi place: când cei care conteaza pentru mine sunt dezamagiti (de mine, logic). Nu-mi place nici sa muncesc.

Ma tem: sa deschid ochii atunci când imi place ce visez.

Aud: bâzâitul enervant al bâzdâganiilor atunci când incerc sa fiu relaxat in mijlocul naturii.

Imi pare rau: când constat ca as fi putut face mai mult

Imi place: sa dorm, sa beau, sa citesc, sa ma uit la filme, sa ma plimb (eventual printr-o padure de brazi, pe un munte, printr-un parc, conditia de baza e sa vad cât mai putina lume), sa inot intr-un lac de munte sau intr-un râu, sa ma relaxez.

Nu sunt: un competitor

Dansez: din nefericire, din ce in ce mai rar; salsa! reggae!

Niciodata: nu-mi va fi rusine de sentimentele mele.

Par: simpatic (si nu sunt)

Plâng: uneori când pierde echipa favorita, alteori când ascult o melodie

Nu-s intotdeauna: calm

Nu-mi place la mine: ca sunt cam delasator

Sunt confuz: când lucrurile nu-mi sunt clare, adica aproape mereu

Am nevoie: de intelegere

Ar trebui: sa ma maturizez; dar n-am s-o fac, na!

Autor: Dragos