Am ajuns la hotel puțin după ora 14. Pe drum îmi încolțise ideea că, dacă o să întârziem după ora destinată check-in-ului, s-ar putea să nu mai găsim camera disponibilă. Lucru care, de altfel, s-a și intampat. Am intrat în hotel, am spus la recepție că avem rezervată pe booking o suită și proprietara mi-a zâmbit complice: nu mai avem nimic liber, dar o să vă dau ceva special!
Și așa ne-am ales cu un apartament super nice cu două camere modern mobilate, care costă dublu față de camera (cu living) rezervată inițial, dar pe care noi nu am plătit nimic suplimentar. Practic am primit un upgrade gratuit, lucru care am tot citit că se întâmplă turiștilor norocoși în vacanțe, doar că eu nici nu visam să beneficiez vreodată de acest tratament. Și, astfel, mini-sejurul meu începea cu dreptul. Și eram deja în culmea fericirii, tot greul anului trecut era deja istorie, toate ghinioanele (și nu au fost puține întâmplări neplăcute care m-au marcat la momentul respectiv) erau deja uitate. Relaxarea putea să înceapă!
Strada Primorska, cea pe care este amplasat hotelul
Victoria Family Hotel
Camera mea
Holul
Cealaltă cameră
Balconul
Priveliștea din balcon
Și un petec de mare
Fructele preferate din Balcic – cireșe bulgărești
M-a încântat faptul că baia era dotată cu o cadă imensă (spre deosebire de camera rezervată inițial care nu deținea nici măcar o cădiță de duș), că zilnic s-a făcut curățenie și ni s-au schimbat prosoapele (cele mai pufoase și albe prosoape pe care le-am văzut vreodată). Interiorul hotelului era modern și singurul inconvenient a fost absența liftului (urcam pe scări până la etajul 2).
Micul dejun, tip bufet suedez, a fost destul de variat și îndestulător. Aveam mereu la dispoziție omletă, brânzeturi, șuncă, prăjituri, fructe (pepene roșu și galben, nectarine, pere), legume (roșii, castraveți, măsline). În fiecare dimineață găseam și ceva nou: fie plăcintă cu brânză, fie salată de boeuf sau icre. Cafeaua esspreso costa 2 leva, așa că a trebuit să ne mulțumim cu ness-ul pe care ni-l preparam singuri. Sucul era de fapt un fel de compot de vișine. Uneori am primit și suc de ananas cu gust de chimicale. Preferam să mâncăm pe terasa pitorească cu vedere la aleea tivită cu flori din fața hotelului. În fiecare dimineață, leandrii de toate culorile mă trimiteau cu gândul la frumoasa Elada…
Plajă am făcut, ca și anul trecut, tot la Tanino, unde șezlongul și umbreluța costă 7 leva (cca 16 lei). O sigură zi (nu am stat mai mult de 4 ore) a fost suficientă să mă bronzez. Am plecat fără cremă cu factor de protecție solară pentru că era destul de înnorat, iar vântul își făcea, ca de obicei, de cap. Chiar și în aceste condiții, m-am înroșit serios și abia acum, la o săptămâna de la revenirea acasă, arsurile s-au mai calmat. Am găsit marea surprinzător de curată, nu erau alge sau meduze, iar adâncimea mică a apei până în larg mă făcea să mă simt în siguranță. Un aspect mai puțin plăcut este prezența unor pietre colțuroase chiar la intrarea în mare, de care îți este imposibil să treci fără să te rănești. După această „mică” aventură pășești în voie pe cel mai fin nisip și poți înota liniștit ca într-o imensă piscină pentru că valurile lipsesc aici cu desăvârșire.
Un filmuleț realizat de mine (cu telefonul) pe plajă. Am imortalizat primul contact cu apa rece a mării:
Ultima parte a jurnalului va fi dedicată Grădinii Botanice.
Va urma
Summer Dreams 
Arata misto. Cam cat a fost pachetul?
Am platit cca 830 de lei, 3 persoane pentru trei nopti cu mic dejun inclus. Deci cam 90 de lei pe noapte de fiecare. Am rezervat o suita cu living, dar am primit o suita deluxe, un apartament cu doua camere si balcon. Am avut si parcare, aer conditionat si wi-fi inclus in pret.
Ce dragut din partea lor, ma bucur ca ai inceput asa sejurul tau. Sper ca ai avut o vacanta frumoasa! Happy summer days 🙂
Daaaa, chiar nu stiu cand a trecut timpul si inca nu-mi revin, nu ma pot acomoda cu aerul de Bucuresti. Cand am ajuns joia trecuta in cartierul in care locuiesc am avut un soc. Impactul revederii a fost devastator, mi s-a parut foarte, foarte urat comparativ cu locul unde statusem in Balcic(strada, imprejurimile, faleza). As mai avea nevoie de o calatorie, dar…
Merci asemenea, te pup!
Wow, Nice, minunat! Ce bine ca ai avut noroc cu cazarea! Ce hotel si ce apartament! Peisajele… ca de obicei, ”m-au dat gata”! Cu postarile tale, ma faci sa ma simt in al nouuuuuua-lea cer…
Iar sunt cu capul in nori! Ca si tie, acum, imi trebuie si mie ceva timp ca sa ma adun. Dar este bine asa!
Pupici, cu drag!
Iti dedic aceste piese – un mic dar pentru tine!
Sa ai in continuare o vara frumoasa!
Merci mult pentru melodii, imi plac amandoua foarte mult si chiar nu le stiam. :* :* Sper sa ma adun si eu si sa scriu si articolul destinat Gradinii Botanice. Doar ca nu stiu cand imi revin dupa vestea asta dureroasa. 😦 😦 😦
Suuper! Ce norocoasa ai fost! 😀 In Bulgaria gasesti preturi muult dar muult mai avantajoase decat la noi si conditii net superioare.
Da, asa consider si eu ca am avut noroc, unul din rarele momente din viata cand mi se intampla si mie. Pfff. Tocmai am aflat o veste foarte rea, sunt total demoralizata, nu stiu ce as putea face sa pastrez norocul asta de partea mea mai mult timp.
Da, eu ador Bulgaria. 🙂
Imi pare rau sa aud asta… 😦 Iti doresc o saptamana minunata!
Multumesc asemenea! :*
Cât de frumoase sunt fotografiile, dar și filmulețul, Nice! Le-am tot zărit pe facebook și mi-am tot zis să ajung și pe la tine pe blog să văd pe unde hoinărești! 😀 Aproape că mi-ai făcut dor de mare, de valuri, de fapt. Eu mă îndrept către munți și anul ăsta 😛
Sper că te-ai relaxat prin Balcic, pare de vis!
Buna, Iulia si merci mult, da, stiu dragostea ta pentru munte si escaladari, trasee alpine etc. Esti foarte curajoasa, la mine a intrat in scena instinctul de conservare care ma domina in totalitate. :))
Din pacate vara asta am hoinarit foarte putin, desi poate meritam mai mult. Dar mna, facultatea e prioritara, mai am un an si apoi o sa fie mai bine. Sper.
Iti doresc o vacanta super frumoasa in continuare cu clipe fericite si amintiri nepretuite! :*
Să ştii că simt şi eu frica uneori, când îmi ating nişte limite, dar curiozitatea şi entuziasmul sunt mai mari, noroc cu asta :)) Crezi că e doar instinct de conservare? Eu cred că ne găsim relaxarea în moduri diferite. Poate şi la mine e tot un instinct de conservare a unei stări euforice 🙂 Da, e bine să ştim prioritiza, dar mai hoinăreşte când simți nevoia, te va motiva şi pt facultate apoi 😀
Mulțumeeeesc, să fie şi pentru tine, Nice! Hugs 🙂
Motivatia si placerea pentru facultate mi-au fost furate de anumite note primite care m-au descurajat, demoralizat si intristat peste masura. Unde mai pui ca am ramas, din cate se pare, si cu doua restante. Si da, este adevarata si treaba asta cu relaxarea.
Iulia, este normal la varsta ta sa vorbesti despre entuziasm si curiozitate. Ma bucur ca experimentezi lucruri atat de frumoase care te fac fericita! Hugs back! :*
Hm, îmi pare rău să aud asta, dar cumva experiența de student nu-i întreagă fără vreo restanță 😛 Parcă citisem prin comentarii la alt articol că nu îți erau afișate notele la două dintre materii. Am pățit și eu asta o dată în anii de facultate și era din ceva eroare de afișare, trecusem examenul. Dacă erau restanțe, trebuiau afișate oricum notele. Însă vei trece cu bine și peste obstacolele astea, sunt sigură 🙂
Da, stiu ce spui, insa in acest caz inseamna ca profesoara nu mi-a gasit temele si de aceea e loc gol, nu a avut ce sa evalueze. La noi e cu teme incarcate pe platforma sau duse la secretariat.
M-as lipsi cu drag de asemenea experienta. Mai ales ca am mai trecut prin asta, am mai fost studenta in tinerete si am avut si atunci cateva restante. Nu multe, vreo 3 parca. In patru ani, e bine, nu? :)) Nu, nu e bine, evident. Iar acum sunt rusinea facultatii, care nu e chiar fizica atomica sau medicina, daca intelegi ce vreau sa spun. Eu visam sa am doar note de 10 si m-am pregatit in consecinta, m-am straduit din rasputeri sa fac teme bune. Dar unui profesor nu i-au placut multe din temele mele asa ca la el am niste note extrem de mici. Culmea ca sunt cele mai usoare si frumoase materii, din punctul meu de vedere. Dar asta e viata, iti rezerva multe surprize exact cand si unde te astepti mai putin. Noi sa fim sanatosi! 😀