Maxima zilei(XIII) Dulce Romanie…

„Patriotismul este sentimentul de mandrie ca ceva frumos s-a putut petrece in tara ta” D. I. Suchianu

La fel ca si credinta, patriotismul nu trebuie sa  constituie un motiv de lauda, un act de bravura, nu trebuie facut caz de el, se manifesta sau nu, e mai degraba o daruire statornica si o iubire neconditionata pentru meleagurile natale, un indemn pentru a deveni mai vrednici, mai buni romani.

De cand sunt in blogosfera un lucru mi-a devenit pe zi ce trece tot mai evident: dragostea imensa, atasamentul ferm, nestramutat al celor intalniti aici pentru Romania. Poate ca notiunea e demonetizata prin prea exagerata falsa folosinta, dar sentimentul de iubire pentru neam si glia stramoseasca e inca atat de viu, de pregnant. Si de emotionant. Prin prisma meseriei mele sunt intr-un fel datoare sa calatoresc prin toata lumea, sa intru in contact cu locuri si civilizatii straine, sa inteleg mentalitati si sa fiu mereu la curent cu tot ce apare nou. Interesul meu constant pentru vizitarea altor tari, materializat in nenumarate articole tematice nu a gasit ecou in randurile cititorilor, majoritatea fiind tentati mai degraba de pitoreasca, dulcea si eterna Romanie decat de fascinanta Europa sau de Terra in ansamblu. De multe ori cei care vedeau imagini de pe alte meleaguri ma intrebau:”dar cu tara noastra nu ai pus nimic”?  Este clar, oamenii isi iubesc inca patria, probabil ca sentimentul va danui o vesnicie, dar atunci de ce nu se simte lucrul acesta si in realitatile romanesti, de ce suntem mai dezbinati ca oricand? Ce s-a intamplat intre timp cu notiunea de solidaritate, cand a disparut ea? Sau mai bine spus, a existat vreodata?

Pentru ca maine este ziua ei si dar si a noastra, La Multi Ani, Romania, La Multi Ani, dragi romani!

Care este lucrul, locul sau personalitatea care reprezinta cel mai bine in viziunea voastra spiritul romanesc? Care este principalul motiv pentru care sunteti mandri ca apartineti acestui popor, ca v-ati nascut in aceasta tara?

139 responses to “Maxima zilei(XIII) Dulce Romanie…

  1. Eu de fapt sunt basarabenca cu acte romanesti in regula😀 Dar, mereu m-am considerat romanca innascuta. Povestea noastra cred ca toti o stiu, a Basarabiei, asa ca nu am sa incep sa o povestesc aici😀 In opinia mea, fiecare om trebuie sa fie mindru de locul in care s-a nascut, de poporul lui. Din pacate, am vazut o multime de oameni care nici nu vor sa auda de tara lor si chiar le este rusine de ea. Asta mi se pare o mare prostie.

    • Cred ca mai degraba le e rusine de unele fapte savarsite de compatriotii lor(atat aici cand si prin alte parti), dar pana la urma Romania inseamna si locuitorii sai.😦 Asa credeam si eu pana sa intru in blogosfera, ca romanii nu-si iubesc tara, dar aici m-am convins ca o divinizeaza, iar cei mai patimasi sustinatori ai ei sunt chiar cei care sunt acum departe de ea, cei care locuiesc in strainatate.🙂🙂

  2. Pingback: Maxima zilei(XIII) Dulce Romanie… - Ziarul toateBlogurile.ro

  3. Foarte frumos ce ai scris si, mai ales, lipsit de zorzoane inutile. Pentru ca ai mare dreptate, sentimentul national a fost pervertit prin utilizare abuziva.
    Locul-simbol: Alba-Iulia
    Personajul pe care l-as vrea caracteristic pentru poporul român: Vlad Tepes. Incercând sa fiu mai degraba obiectiv decât visator: Alexandru Ioan Cuza.
    Am câteva intâmplari, pe care le-am mai povestit si cu alte ocazii. Faptul ca cineva din strainatate ma intreaba de unde vin (multi au crezut ca sunt brazilian dupa infatisare si dupa ce vorbeam, ei presupunând ca e … portugheza) si apoi, fara prefacatorie, isi lateste un zâmbet calduros (eu asteptându-ma la o grimasa) ma bucura. Si nu ma iau cu Dracula, Hagi sau alte tâmpenii. Un francez fusese la Cozia si i-a placut foarte mult. Prietenul cel mai bun al unui spaniol era un român din Cluj. Profesorul de franceza al unui american din Omaha fusese român. Inca stia sa spuna „Buna ziua” atunci când l-am cunoscut. Rudele mele din Burriana au pus niste pompe la blocul in care locuiau si au fericit intreaga comunitate, ca pâna atunci le curgea apa cu târâita. In plus sunt singurele familii cu gaz curent, vecinii lor spanioli preferând in continuare butelia, ca li se pare mai sigura…Desi au teava de gaz in poarta blocului.
    Dar cel mai mult m-a impresionat intâmplarea unor buni prieteni care au fost la San Francisco. Iesind ei sa fumeze (nu aveau voie in local) au fost intrerupti de un batrânel care fuma si el si li s-a adresat in engleza:
    – Nu va suparati, limba pe care o vorbiti mi se pare foarte cunoscuta. E cumva româna?
    – Da.
    – Ei bine, echipa de baseball din care faceam eu parte, prin anii ’60, era condusa de un român, Cristi. Dupa fiecare meci veneam aici (era un bar sportiv). Ei bine, dupa câtva beri se urca pe masa si incepea sa cânte: RO-MÅ-NI-A! RO-MÅNI-A! Apoi ne punea si pe noi sa cântam. Si cântam. Ca era capitanul nostru. Mi-a spus ca vine dintr-o tara incredibil de frumoasa. Eu inca n-am apucat sa ajung acolo, dar poate ca mai am timp….

    • :))) Dragos, e cam dificil sa fii patetic la 5 dimineata, ora cand am conceput materialul…😛😀 De ce il consideri pe Tepes caracteristic pentru poporul roman, din cate imi aduc aminte era un tip brutal, implacabil, razbunator. Legendele spun ca era un adept al cinstei si ordinii, ca tinea ca toata lumea sa munceasca, iar cersetorii si vagabonzii erau tratati ca niste hoti. Deci, pare mai degraba o exceptie…
      Da, hotarat lucru, exista multi cetateni mandri de tara lor, nu doar aici, ci si pretutindeni, asa cum exista si unii care se feresc sa recunoasca ca sunt romani cand merg peste hotare. Mi s-a intamplat recent in Spania sa fiu intrebata daca sunt o anumita nationalitate si am raspuns nu. Omul s-a uitat mirat si a insistat, dar din ce tara esti, si abia atunci am zis Romania, curioasa de reactia lui. Noroc ca nu a avut una…👿

      • @ Nice, pai am zis destul de clar: „l-as vrea caracteristic”; n-am zis ca e caracteristic.
        Vlad Tepes era brutal numai cu cine merita, pentru ca astea erau valorile timpului. In perioada aia pe alte meleaguri se ardeau femei de vii pe motiv ca-s vrajitoare. Iar in deplina contemporaneitate inca se omoara femei cu pietre in piata publica in baza banuielii (subliniez: a banuielii) ca au fost necredincioase sotului. Talibanii erau mai umani: le impuscau in ceafa, pe stadion, unde venea lumea ca la meci.
        Asa ca…de ce era brutal Vlad Tepes? Ca tragea in teapa mormane de otomani invadatori sau boieri necredinciosi? Chiar nu crezi ca tare ne-ar fi de folos unul ca el in ziua de azi?
        Cine te-a intrebat de nationalitate in Spania? Francezul nebarbierit imbracat in camasa cu palmieri?🙂🙂

        • :))) Dragos, ce bine ca nu sunt casatorita.😯 Si ce bine ca traiesc intr-o tara europeana, civilizata.😯 Norocul meu ca m-am nascut in Romania! Asta era mesajul tau, nu? 🙂😛
          Ba da, ar fi bun, numai ca acum ne conduce Uniunea Europeana…care-i tare blanda si induratoare.😀
          Nu, pe Rambla nu stai la taclale, eram intr-un restaurant…😛

          • 🙂 Da, asta era mesajul. Mai sa fie, ce ma citesti…nu mai am secrete pentru tine.

            Bine, restaurant. Dar era tipu’ cu palmieri pe spate?

            • Tipul ala era in BCN, nu in Santa Susana unde am fost chestionata cu privire la nationalitatea mea.🙂 Si nu avea palmieri, era super elegant tipu’, camasa uni, pantalon uni, crem. Parca, ca nu mai tin minte, au trecut deja 7 luni de atunci.😦😦
              Pai ce secrete ai vrea sa mai ai tu dupa 3 ani?? Ce, eu mai am pentru tine?😯

  4. Nu o sa incerc sa dau o definitie a patriotismului, nici sa mi-l justific sau argumentez pe al meu. E o chestiune de suflet! M-am nascut roman, sunt pamant din pamantul acestei tari si din el imi trag energie si aerul pe care il respir. Aici imi vor putrezi oasele si tot el imi va proteja istoria dupa ce eu nu voi mai fi.

    Pentru mine personalitea spriritului romanesc este Arsenie Boca. Nu incercati sa ma intrebati de ce sau sa ma combateti, nu voi raspunde.

    De ce sunt mandru ca sunt roman? Simplu. Pentru cele ce le-am spus la inceput. George Cosbuc o spune si mai bine:

    Ţară-avem şi noi sub soare,
    Şi-o râvnesc duşmani destui,
    Dar prin vremi asupritoare
    N-am lăsat-o nimănui.
    E bogată, zici! vezi bine,
    E bogată, căci în ea
    Multe inimi sunt, străine,
    Şi-i frumoasă, că-i a mea.
    Dacă-i mică, nu-i de-ocară,
    Căci viteji în ea mai sânt,
    Şi-apoi şi la noi în ţară
    Creşte fierul din pământ:
    Când voim, îl ştim culege,
    Ştim cum să izbim cu el
    Când duşmani lipsiţi de lege
    Vin spre noi cu gând mişel.

    Steag avem şi noi, străine,
    Şi-l iubim cu jurământ.
    Ziua răului când vine,
    Ce frumos se zbate-n vânt!
    E frumos şi steagul vostru,
    Dar pe-al nostru de-l privesc
    Tot mai mândru este-al nostru,
    Şi mai sfânt, că-i românesc.
    Rupt de-asprimile furtunii
    Răscolite de duşmani
    L-au purtat cinstit străbunii
    Prin atât amar de ani.
    De ne cheamă azi la moarte,
    Veseli mergem la război:
    Să dea Domnul să ni-l poarte
    Şi nepoţii tot ca noi!

    Ştim şi noi o lege sfântă,
    Şi de-un veac de ani acum
    Stăm cu ochii tot spre ţintă,
    Mergem tot pe-acelaşi drum.
    Pentru sfânta lege-a crucii,
    Pentru limba ce-o vorbim:
    Ce de-oţel pe săbii lucii
    Pus-am noi de când trăim!
    Ştie Dumnezeu de-i bine
    Ori de facem vrun păcat
    Dar noi ştim c-aşa e bine
    Să ţinem ce-am apucat.
    Pentru lege, pentru limbă,
    Noi cu gura prindem foc:
    Numai vântul se tot schimbă,
    Însă munţii stau pe loc.

    Sunt şi neamuri mai cu nume,
    Mai vestite la război;
    Or fi multe poate-n lume,
    Câte n-au ajuns la noi.
    Dar noi ştim ce ne-nvăţară
    Cei ce-au fost, şi când rostim
    Vorba sfântă neam şi ţară
    Noi, străine, tresărim.
    Pentru cel ce ne iubeşte,
    Tot ce-avem noi dăm cu drag,
    Dar când neamul ni-l huleşte
    Şi vrăjmaş ne vine-n prag,
    Mii de oşti cu el s-aducă:
    Noi suntem români destui
    Când de piept cu noi s-apucă,
    Aibă-l ceru-n mila lui!

  5. Superb spus, stiu ca simti romaneste in fiecare clipa, articolul a fost inspirat si din dragostea pe care o nutresti tu acestui pamant. Am fost mereu impresionata de forta ei…

    „E o chestiune de suflet! M-am nascut roman, sunt pamant din pamantul acestei tari si din el imi trag energie si aerul pe care il respir. Aici imi vor putrezi oasele si tot el imi va proteja istoria dupa ce eu nu voi mai fi.”
    Cuvintele tale m-au dus cu gandul la poezia „Tara mea” a lui Ioan Nenitescu:
    Acolo unde-s nalţi stejari
    Şi cât stejarii nalţi îmi cresc
    Flăcăi cu piepturile tari,
    Ce moartea-n faţă o privesc;

    Acolo, unde-s stânci şi munţi,
    Şi ca şi munţii nu clintesc
    Voinicii cei cu peri cărunţi
    În dor de ţară strămoşesc;

    Şi unde dorul de moşie
    Întotdeauna drept a stat
    Şi bărbăteasca vitejie
    A-mpodobit orice bărbat;

    Acolo este ţara mea,
    Şi neamul meu cel românesc!
    Acolo eu să mor aş vrea,
    Acolo vreau eu să trăiesc!

    Acolo unde întâlneşti
    Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
    Bătrâne urme vitejeşti
    Şi osul celor ce-au luptat;

    Şi unde vezi mii de mormane
    Sub care-adânc s-au îngropat
    Mulţime de oştiri duşmane,
    Ce cu robia ne-au cercat;

    Acolo este ţara mea
    Şi neamul meu cel românesc!
    Acolo eu să mor aş vrea,
    Acolo vreau eu să trăiesc!

    • merci pt ca mi-ai adus aminte poezia. nu o mai citisem de secole, pot spune ca o si uitasem, spre rusinea mea🙂

      Asa ca iti raman dator. Da, mi se potriveste suta la suta.

      • Nu, te intrebam daca se potriveste cu articolul.🙂 Am schimbat poza cu un clip…

        • aia clar :d cum sa nu se potriveasca….daca e tudor gheorghe?🙂

          • Totusi, nu mi-ai raspuns la intrebarea cheie, a exista vreodata unitate intre romani? Am batut vreodata ca o singura inima pentru tara asta? Si nu ma refer la momentele de cumpana(vezi razboaie, revolutie) sau la unirea propriu zisa, ci in momente obisnuite din viata tarii, am fost vreodata toti pentru unul, unul pentru toti sau fiecare a tras mereu pentru el? Si daca au existat, unde a disparut solidaritatea?

            • Da, am fost si inca suntem. Nu a disparut nicaieri. E tot aici.
              Iti dau un exemplu. Ti-a fost foame vreoadata sau ai simtit ca mori de sete si nu ai putut sa ajungi la o sursa de apa? Te-ai simtit ratacit si nu ai stiut unde sa o apuci? Ai simtit ca te prabusesti si un zambet necunoscut ti-a inveselit ziua? Eu le-am trait pe toate de mai multe ori si de fiecare data a aparut de niciunde un roman, simplu, necunoscut care mi-a intins o mana de ajutor🙂

              De asta iubesc acest popor si aceasta tara🙂

            • Mai degraba se numeste omenie ce ai descris tu. Ma refeream la solidaritate ca la unitate stransa, bazata pe o comunitate de interese, de sentimente, de idei…

            • solidaritate la nivel de natiune nu exista nicaieri in lume, parerea mea. Doar in anumite grupuri :d. Solidaritatea oricum e relativ sinonima cu omenia si se manifesta mai degraba in momentele de criza🙂

            • Ca si-n viata.😦

  6. Nu am să spun decât: La mulţi ani, România! Deşteaptă-te române!

  7. Nice, patriotismul trebuie sa fie precum actiunile caritabile, dezinteresat si discret! Mandru sau nu de Romania, nu vei putea niciodata sa elimini „zestrea” spirituala caracteristica poporului mioritic, oriunde te-ai afla. De ce trebuie sa spui neaparat ca esti mandru ca esti roman sau sa iti fie teama sa iti declari nationalitatea? Cred ca este suficient sa spui ca esti roman si atat! Cu bune si rele, suntem si vom ramane romani pana cand vom muri!🙂

    • Nu trebuie neaparat. Doar ca am pornit de la o maxima celebra, pe baza ei am grefat articolul. Sau nu esti de acord cu definitia patriotismului in viziunea lui
      Suchianu? :)) Daca celelalte natii sunt mandre de tara lor, noi de ce n-am fi?

      • Nici nu m-am legat de citatul respectiv, vorbeam in general! Putem fi mandri sau impasibili, insa eu nu inteleg aceasta dorinta a unora de a-si renega originea, de a-si reprima orice urma de romanism!

        • Tu ai intalnit astfel de oameni?😯 Sincer, eu nu.

          • Nice, din pacate, de cele mai multe ori, romanul este o fiinta fara coloana vertebrala. Daca vei face un recurs la istorie, vei putea observa cu siguranta ca episoadele in care romanasul nostru a apelat la clasicul „saru’ mana, conasule!” au fost foarte multe! Fiindca romanul s-a nascut poet, lui ii place sa se identifice cu trestia, capul plecat, etc……..Nu am intalnit inca astfel de oameni, dar am convingerea ferma ca ei exista!

            • Pai da, capul plecat sabia nu-l taie, ni s-a parut intelept sa urmam acesta povata de-a lungul vremurilor, cel mai probabil din lasitate.🙂

  8. @ Vacitim, foarte frumos spus. Patriotismul este un sentiment deosebit, nu trebuie scos la taraba.
    Poezia lui George Cosbuc nu are cumva si o varianta cântata?
    @ Julien, corect!

    @ Nice, am si eu o melodie in armonie cu articolul:

  9. Oare putem spune:
    Dulce Romanie iti doresc ceea ce-mi doresc mie?

  10. Si mai am o dedicatie pentru tine si articolul tau:

  11. Muicaaaaaaaaaaaaa.. Noi suntem neam de piatraaaaaa!!!
    😎

    • Hopa, Lusio, ti-a revenit glasul?🙂 Esti mai bine azi?🙂

      • Today I fuck the life.. nu ea😆

        Azi da.. mai bine.. exceptand pleoapa inrosita pe care o tot tamponez cu ceai de musetel (ca tot zicea Dragos ca ceaiul asta sucks.. La ochi nu-i rau)

        • Lusio, pune-ti o compresa cu palinca, e mai performanta. Da’ ce ai patit frate?, te-a suparat chiar asa rau ca a pierdut Craiova (din nou!) la Medias? Sau ai suparat-o pe Delia si a reactionat?🙂

          • Niciuna Dragos.. cica as avea ulcior or something like that🙂
            Ori ca m-am frecat la ochi cand nu trebuia.. ori s-a intamplat ceva noaptea cand ma iubeam cu perna:mrgreen:

            Iar dupa Craiova nu plang.. daca bat, foarte bine, bravo lor.. daca nu, ma doare-n cot. Nu’s fan de echipe romanesti.. cum am mai tot zis, mai mult de simpatizant nu trec. Cand vom avea patroni macar ca Ahmetov de la Sahtior, jucatori mai dedicati meseriei, atunci mai discutam🙂

            Iar cu Delia mai mult ne batem cu perne.. nu implicam chestii tari si care dor😆

        • Ce rasturnare de situatie…vezi, altadata sa nu mai fii atat de vehement si de transant. Totul are o rezolvare in viata.🙂
          Dar ce ai patit la pleoapa?😯

    • Yey…tudor gheorghe! :d

  12. Nu inteleg de ce nu m-am gandit niciodata la asta. A! Am inceput cu sfarsitul. :)) Intotdeauna m-am intrebat de ce ma simt aiurea sa folosesc termenii: patriot, patriotism, dragoste de tara. Raspunsul tau a fost atat de logic si evident incat nu-mi pot imagina de ce nu m-am gandit niciodata la el. Exagerata falsa folosinta…
    N-am fost niciodata inafara tarii, dar stiu sigur ca mi-ar veni foarte greu sa ma acomodez in alta parte. Aici e acasa.
    Principalul motiv pentru care-s mandra ca sunt romanca? Suntem intotdeauna subestimati; si in momentul in care altii isi dau seama de treaba asta, jur ca ma simt al naibii de mandra!

    • Foarte bun motivul tau, nu suntem mereu, dar de cele mai multe ori se intampla. Si stii ce-i mai grav, ca uneori problema cu stima de sine incepe din interior. Noi dam tonul, presa, politicienii, oamenii de rand, toti suntem la fel de vinovati pentru asta.

  13. @ Dragos: e posibil sa ai dreptate. Din păcate poezia se cheama cantec si se confunda cu o alta intitulata la fel, cantata si de tudor gheorghe: cea cu a venit un lupt din crang….pe care ne-o cantau mamele cand eram mici :p

    Daca aflu ceva, promit sa te anunt!

    • Vacitim, si când te gândesti ca avem impresia ca toti poetii astia sunt plini de idei…Pe dracu’! Zeci de poezii numite „Cântec”, sute de poezii „Mama”, mii de poezii „Tara” sau „Mama tara”.
      Ce ai zis tu mai sus imi aminteste de gluma pe care am citit-o undeva, nu mai stiu unde, ceva de genul „se pare ca Dionisie Aeropagitul a scris aceasta carte, dar unii spun ca nu era el, ci altul, care purta acelasi nume si care a trait in aceeasi perioada in acelasi oras”. Deh!, daca n-aveau CNP-uri…..

      • Tu stii cat am cautat-o eu de dimineata in volumul de poezii de acasa? juma de ora. Numai in volumul cantece de vitejie (sic) sunt doua care se cheama cantec si altele cantec si inca un cuvant :d

        Si astia…din antichitate..au facut ei piramidele…..ce mare greutate sa faca niste CNP-uri? :d😛

      • Temele folosite de poeti sunt aceleasi de cand e lumea…Conteaza cum exprima fiecare dintre ei ceea ce simte in legatura cu tema aleasa pentru o poezie, conteaza „amprenta” fiecaruia.

  14. @ Nice🙂🙂🙂 Bineinteles ca tu mai ai secrete. Ca sa cunosti o femeie iti sunt necesare mai mult de sapte de vieti, iar bietii de noi, barbatii, n-avem decât una sigura…

  15. @ Nice: Spune-mi si mie cum e numele blogului asta.. despartit🙂

    Mereu ma mir la niceE ala:mrgreen:

  16. La multi ani tuturor !
    Cu gandul la Romania ma duce imnul tarii, parada de 1 Decembrie, costumele populare si limba (imi place foarte mult limba noastra, este una speciala si destul de greu de invatat de catre straini).
    Poi ma bucur ca sunt romanca, fiindca romanii sunt talentati, descurcareti, frumosi si destepti…insa foarte putini straini ne recunosc adevaratele calitati, dar noi o stim…

  17. Un articol cu adevarat pe gustul meu!🙂 Di pacate, ceea ce ai luat cu ca general valabil, e mai mult particular, din pacate nu prea mai exsita patriotism in ziua de azi, daca e sa ne raportam la marea majoritate (suna aiurea „marea majoritate” pleonastic, chiar, dar este acceptatata expresia) a populatiei, prea putini sunt patrioti cu adevarat…Eu unul sunt mandru ca sunt roman, sunt mandru de tara noastra (mult prea mica fata de cum ar trebui sa fie in mod normal, daca aia „Mare” era in realitatea una „medie”, asta de azi e pipernicita rau, dar e a nostra, asa cum e), de istoria, de cultura , de traditiile si de personalitatiile romanesti..Daca ar fi sa spun ce personalitati au reprezentat adevaratul spirit romanesc, ar trebui sa umplu pagini si pagini, dar o sa il aleg pe idolul meu, Eminescu, cel mai de seama poet din istoria noastra si cel mai pe placul sufletului meu de poet romantic asemena lui…
    Ar fi multe de spus despre Romania, mie imi place sa sustin orice inseamna Romania, de exemplu, am fost sambata cu un prieten la meciul de rugby cu Uruguay.. Nu mai gasiseram biletele si ne-=am bazat pe ce scria pe site ca daca avem tricouri, steaguri fulare etc cu Romania putem intra pe stadion.. Nu a fost asa, desi eram „inarmati” cu de toate..Pna la urma, dupa cateva peripetii am reusit sa intram…Nu am mai fost pana acum niciodata la un meci de rugby si nici nu urmarisem vreunul la TV (spre rusinea mea, imi place mai mult fotbalul si tind sa ignor alte sporturi unde romanii au performante cu adevarat notabile, de aceea vreau sa le dau mai multa importanta de acum in ainte) asa ca nu prea am intels eu chiar asa de bine cum e treaba, care sun regulile (mult mai complexe decat la fotbal) desi incerca amicul meu sa imi explice una, alta, m-am bucurat la sfarsit enorm alaturi de ceilalti aproximativ 4000 de suporteri prezenti pe stadionul „Arcul de Triumf” pentru aceasta calificare la mondialul din Noua Zeelanda. Ne-am bucurat cu totii pentru ROMANIA, echipa de rugby fiind prezenta la toate mondialele de pana acum si eu niste salarii mult, mult sub cei de la fotbal dar joaca cu mai multe pasiune si daruire si merita sa fie apreciati mult mai mult pentru ceea ce au realizat…

    Adevarul e ca avem multe valori, dar pentru ca majoritate inseamna mediocritate rezulta ce mediocritatea este cea care primeaza si este promovata agresiv in timp ce oamenii cu adevarat de calitate, care ar trebui sa fie modele pentru tinerii din ziua de azi (din ce in ce mai ancorati in mediocritatea si superficialitate) raman in umbra iar meritele lor sunt recunoscute, poate, abia dupa moartea lor…

  18. Buna, imi place blogul tau, daca te intereseaza un link exchange intra pe http://pegas-motorizat.blogspot.com/- Numele cu care vreau sa apar este: P. M. – Ne amuzăm că nu-i impozabil!

  19. buna seara! si la multi ani! Romania e o tara frumoasa dar romanii tot romani sunt, nu-i schimba nimeni (m-am inclus si pe mine )

  20. intr-un fel da, ma refer la faptul ca ne complacem in situatia in care suntem
    tine si de mentalitate, e greu sa mai schimbi ceva

    • Degeaba avem o tara frumoasa daca nu-i si sanatoasa, iar schimbarea trebuie sa inceapa de la fiecare din noi, din propria ograda. Vreau o tara zambitoare, asta e prima schimbare.🙂🙂😛

  21. Pingback: VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  22. azi nu asi vrea sa zic mai mult decat La Multi Ani Romanie!
    cu toate urarile de bine, Dumnezeu sa ne aiba in paza!

  23. Draga Nice,
    Voi incerca sa fiu succint, desi este imposibil pe aceasta tema care este una exceptionala si sper sa dauneze formatului…nu suntem in masura sa cuprindem cu mintea si sufletul suferinta permanenta si care dureaza de mii de ani a poporului sfant pentru coltisorul lor de pamant „unde curge lapte si miere”…sau a palestinienilor pentru a-si construi o natiune..inaintasii nostri, care au faurit Romania, aceasta oaza minunata a vietii, ar merita mai mult decat o amintire din ce in ce mai stearsa…cred ca ne ilustreaza cel mai bine, si de data aceasta, o pilda:
    Un om avea doi fii. Si a zis cel mai tînăr dintre ei tatălui său: „Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere”. Si el le-a împărtit averea. Si nu după multe zile, adunînd toate, fiul cel mai tînăr s-a dus într-o tară depărtată si acolo si-a risipit averea, trăind în desfrînări. Si după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în tara aceea, si el a început să ducă lipsă. Si ducîndu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tări, si acesta l-a trimis la tarinile sale să păzească porcii. Si dorea să-si sature pîntecele din roscovele pe care le mîncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-si în sine, a zis: „Cîti argati ai tatălui meu sînt îndestulati de pîine, iar eu pier aici de foame! Sculîndu-mă, mă voi duce la tatăl meu si-i voi spune: Tată, am gresit la cer si înaintea ta. Nu sînt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argatii tăi”. Si, sculîndu-se, a venit la tatăl său. Si încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său si i s-a făcut milă si, alergînd, a căzut pe grumazul lui si l-a sărutat. Si i-a zis fiul: „Tată, am gresit la cer si înaintea ta si nu mai sînt vrednic să mă numesc fiul tău”. Si a zis tatăl către slugile sale: „Aduceti degrabă haina lui cea dintîi si-l îmbrăcati si dati inel în mîna lui si încăltăminte în picioarele lui. Si aduceti vitelul cel îngrăsat si-l înjunghiati si, mîncînd, să ne veselim. Căci acest fiu al meu era mort si a înviat, pierdut era si s-a aflat”. Si au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la tarină. Si cînd a venit si s-a apropiat de casă, a auzit cîntece si jocuri. Si, chemînd la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns: „Fratele tău a venit, si tatăl tău a tăiat vitelul cel îngrăsat, pentru că l-a primit sănătos”. Si el s-a mîniat si nu voia să intre, dar tatăl lui, iesind, îl ruga. Însă el, răspunzînd, a zis tatălui său: „iată, atîtia ani îti slujesc si niciodată n-am călcat porunca ta. Si mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar cînd a venit acest fiu al tău, care ti-a mîncat averea cu desfrînatele, ai înjunghiat pentru el vitelul cel îngrăsat”. Tatăl însă i-a zis: „Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sînt. Trebuia însă să ne veselim si să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era si a înviat, pierdut era si s-a aflat”.

    Care este lucrul, locul sau personalitatea care reprezinta cel mai bine in viziunea voastra spiritul romanesc?
    In viata noastra de zi cu zi cred ca trebuie sa privim cu drag catre cei care nu au fost atinsi de divinitate asa cum am avut sansa noi…si sa aspiram catre reusitele celor mai buni dintre noi, sa-i respectam, sa ne indrumam copiii luandu-i drept model.
    Mugur Isarescu este personalitatea care ma reprezinta cel mai bine, a modului in care am putea arata ca popor: inteligent, educat, puternic, motivat; guvernatorul de banca centrala cel mai longeviv in lume, cu un mandat mai mare de 20 de ani; in anul 2002 a fost ales cel mai bun guvernator al lumii (The Banker)… cred ca ilustreaza cel mai bine fondul nostru bun.

    Cand este principalul motiv pentru care sunteti mandri ca apartineti acestui popor, ca v-ati nascut in aceasta tara?
    Acesta este Preambulul Declaratiei de Independenta a Statelor Unite si se observa ca toate aceste drepturi le avem si noi: „Considerăm aceste adevăruri ca de la sine evidente, că toţi oamenii sunt creaţi egal, că sunt înzestraţi de Creatorul lor cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt dreptul la Viaţă, Libertate şi Căutarea fericirii.- Şi că, pentru a asigura aceste drepturi, Oamenii instituite Guverne, care îşi derivă puterile legitime din consensul celor guvernaţi; Şi că, ori de cate ori vreo Formă de Guvernământ devine contrară acestor scopuri, este Dreptul Poporului de a o schimba sau aboli şi de a crea un nou Guvernământ, punându–i bazele pe asemenea principii şi organizându-i puterile după cum consideră mai adecvat pentru a-şi proteja Siguranţa şi Fericirea”.

    Democratia, libertatea de expresie, pacea…sunt numai cateva dintre motivele pentru care merita sa iubesti aceasta tarisoara, dincolo de patimile politice vremelnice…

    Eram copil, dar imi aduc aminte cu atat de multa placere de Jocurile Olimpice de Vara din anul 1984 cand Romania a terminat pe locul al II-lea intre natiuni pe medalii si in fiecare noapte stateam in fata televizorului ca sa aud intonandu-se imnul pentru gimnaste, canotori, halterofili…

    Strict economic, Human Development Index, creat de catre ONU, ne plaseaza pe locul 50 in lume in ceea ce priveste educatia, speranta de viata si bunastarea, adica in primul sfert al lumii, fata de locul 90 in urma cu 20 de ani!

    Aici ne-am nascut, aici am iubit, iubim si suntem fericiti, aici s-au nascut minunile din viata noastra si dupa un periplu scurt prin ceea ce numim viata…vom fi parte din Romania…

    Sunt multe, multe alte motive pentru care sa iubim Romania si m-as bucura ca „social media” din Romania, unde traiesc deja 2 milioane de suflete, sa lanseze o campanie „Valorile Reale ale Romaniei”…

    • Dragostea ta pentru Romania razbate din fiecare rand al commentului lasat(care evident nu dauneaza nimanui, dimpotriva😀 ). Emotionant si atat de caracteristic tie.🙂 Cat ne mai suporta pamantul asta, Mathew? Cum ii rasplatim noi bunatatea, frumusetea si generozitatea? Deocamdata ne caracterizeaza haosul si deruta generala, suferinta si dezbinarea. Nu simti, aici e totul intr-o doara.🙂😦
      La Multi Ani, draga romane!

  24. Eu n-am urat asta la mine, deci o voi face aici. La mulți ani tuturor🙂

    Mândră că sunt româncă ? Știi când am experimentat acest sentiment și chiar într-un mod foarte puternic de mi-au dat lacrimile că nu mai știam cum să mă opresc ? La Olimpiada din 2004, dacă nu mă înșel, la proba de gimnastică la fete. La sol se prezentaseră deja două din ( americanca, rusoaica sau chinezoaica, nici nu mai știu ) … obținând note foarte mari. Eram la bunici atunci, Doamne, țin perfect minte. Ne întrebam dacă a noastră Cătălina Ponor are șanse la aur. A intrat pe bandă fata și știi cum, Nice, pur și simplu fiori mi-au luat corpul la puricat și am izbucnit în plâns când și-a terminat numărul. A fost aproape de perfecțiune, infinit mai bun decât al anterioarelor ei. Am plâns pentru emoția ei și pentru splendoarea execuției. M-am gândit că ar fi așa o nedreptate să nu i se acorde note mai mari decât predecesoarelor și ghici ce … a luat !!!!! Al doilea val de plâns era de bucurie, deja, nu mai puteam, îmi inundase mândria plămânii, chiar și bunicul plângea și făcea cu pumnul în sus ”româncuța noastră”. România a obținut atunci 4 medalii de aur la gimnastică, fiind pe locul 1, cu 10 medalii în total. La premiere pur și simplu nu m-am putut stăpâni. Lacrimile îmi curgea șiroaie. Imnul, tricolorul, fetele premiate pentru munca și talentul lor, România … mi-a umplut inima. Atunci am fost cu adevărat mândră că sunt româncă.

    În rest, eu aș spune că sunt mulțumită, nu mândră că sunt româncă. Mă bucur că sunt sănătoasă și voinică și eh, ce să zic, pentru mine nu contează prea mult naționalitatea, ci omul în sine.🙂

  25. vreau acasa😦 LA MULTI ANI TUTUROR!

  26. hmmm … daca spui tu! Eu nu am remarcat vreo densitate mai mare de iubitori de neam si tara in blogosfera. Cam ca peste tot. Unii iubesc critic constructiv, altii pur si simplu ignora subiectul, sunt si acei cinici mai mult sau mai putin naturali in cinismul lor, am intilnit si patriotii cu surle si trimbite. Cam tot spectrul – din punctul meu de vedere!

    • E bine ca nu te plictisesti, e diversitate. :))

      • Doar tu ce te mai plictisesti de diversitatea anotimpurilor.

        Ai zis ca tu asociezi vara cu vacanta.. dar daca ai prinde niste veri cu munca la greu.. nu stiu ce parere ai mai avea.

        • Hm, probabil ca ai dreptate, nu m-am gandit niciodata la asta. Si imi place si primavara, in caz ca nu stiai. :))
          Oricum, era vorba de diversitatea de opinii, de sentimente.🙂

          • Stiu despre ce era vorba.. dar am zis sa duc discutia si-n alta parte.

            Primavara.. deci tu duci tot spre vreme blanda😆 Nu cu ploi, nu cu frig si ninsoare:mrgreen:

            Nu te-ai nascut in locul potrivit🙂🙂

            Primavara mie-mi place cel mai mult. Vreme OK.. nu e FRIG, dar nici CALD!

            • Uite, ca sa-ti explic mai exact, este vorba de zilele insorite. Ele imi plac, ador sa vad soarele pe cer rasfatandu-ma cu raze blande. Nu-mi plac zilele toride, caliniculare. Si nici dupa ploi nu ma omor. Am studiat mult, nu exista clima ideala pentru mine.🙂😀😛
              Cand e mohorat afara nu am pofta de viata, sunt trista si deprimata, sunt dependenta de soare.🙂

            • Eu nu’s mare iubitor de raze solare.. dar sunt iubitor de pamant/astfalt uscat😆 Nu-mi place cand e wet.. cand e noroi, cand e zapada fleoscaita etc

            • A, pai normal, cui ii place sa ia la picior toate baltile formate in urma ploilor sau topirii zapezii? Bine, daca aveam si noi carnet, altfel se punea problema, dar cum pe mine nu ma pasioneaza aspectul…😦😦

  27. La multi ani!tuturor care mai au inima de roman

  28. Nu stiu daca e nevoie neaparat de un loc care sa intrupeze cel mai bine romanismul. As spune mai degraba ca e nevoie de personalitate, de forta, de suflet.
    Ce ma intristeaza pe mine este ca foarte multi confunda patriotismul, nationalismul despre care vorbea Nicolae Iorga (asta ca sa-ti dau totusi un nume) cu sovinismul. Nationalismul este un semn de pretuire pentru tare care te-a dat, in timp ce sovinismul este un alt semn, dar de micime spirituala…
    La multi ani, Nice, la multi ani, Dragos, la multi ani tuturor romanilor!

  29. Pingback: VIS ALB DE NICĂIERI « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  30. La multi ani Romania, la multi ani romani!

  31. Nu am fost niciodată impresionată în mod expres de 1 Decembrie… dar, anul ăsta parcă ceva pluteşte în aer.
    O fi oare că avem parte de prima zăpadă?🙂

  32. Pingback: LUMI PARALELE (1) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  33. Pingback: Năbădăiosu` şi jucuriile « Cristian Dima

  34. Pingback: Un viciu rar « Blogul lui Teo Negură

  35. Vezi ca ti-am scris la klausen despre scaunul ala minunat😆

  36. eu am învățat mai multe despre patriotism și respectul față de țară de la basarabenii veniți în România decât de la românii noștri care s-au născut și au trăit aici. Probabil că atunci când ești prea aproape de ceva nu mai vezi lucrurile la fel de bine.

  37. Nu prea sunt mandru de Romania de azi, insa sunt mandru ca Romania are o istorie de care poti sa fi mandru.

  38. Pingback: LUMI PARALELE (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  39. Pingback: In the fucking romania, the fucking contest is fucking annoyng(I) « Vlady8

  40. Pentru mine, simbol al Romaniei este Nicolae Titulescu. Il vad ca pe un model, ca pe o personalitate puternica. A fost presedintele Ligii Natiunilor. Va dati seama? Un roman militand pentru pastrarea frontierelor, tinand piept ungurilor, avand viziunea a ceea ce repezenta pericolul instaurarii nazismului. Eu il vad ca pe un vizionar, in ciuda a ceea ce se spunea despre el, c-ar simpatiza cu bolsevicii.
    Nu stiu daca pot numi exact momentul cand sunt mandra ca sunt romanca. Pot insa spune ca ma simt bine cand umblu prin tara, cand alerg printre margarete, cand ma intind pe iarba cu bratul sub cap si visez la Eminescu, cand citesc ce-au scris romanasii nostri in trecut si cat de actuale sunt inca scrierile lor. Sunt implinita cand pot gusta din bunatatile naturale pe care le ofera pamantul acesta si-mi spun ca in strainatate sigur nu-i asa. Habar n-am cand ma mandresc. Poate pentru ca asta o fi starea permanenta. Stiu insa ca ma supar teribil cand aud pe cei care ne barfesc pe noi, ca natie.
    N-am cuvinte multe, dar am sentimente puternice in legatura cu acest subiect. Well done!!!!

    • Excelent post, superb finalul.🙂 Si eu am ramas fara cuvinte…😛

    • QED, Titulescu a bagat Romania in rahat rau de tot in momentul cand a acuzat Italia pentru agresiunea din Etiopia, chiar daca avea de partea sa rezolutiile Ligii Natiunilor cu privire la agresiunile internationale; nicio mare putere nu a facut asta!!! Rezultatul? Macaronarii ne-au tras clapa rau de tot in 1940, prin arbitrajul de la Viena, sustinand cauza ungurilor, in diferendul nostru teritorial pentru Ardeal! Fara nicio urma de rautate, parerea mea este ca ar trebui sa te documentezi mai mult despre activitatea lui Titulescu…….nu vreau sa ii neg meritele, dar a comis cateva erori grave, care au costat Romania enorm, asa ca eu nu l-as numi nicidecum simbol si model pentru Romania!!!

  41. Pingback: In the fucking romania, the fucking contest is fucking annoying(I) « Vlady8

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s