„Sa astepti oricat, sa astepti orice. Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.” O. Paler
_
Amintiri de la Marea Neagra(Albena 2010)
Albena – una dintre cele mai moderne statiuni de pe litoralul Marii Negre, situata in nord-estul Bulgariei, la 12 km de Balcic si 30 de Varna, are un stil arhitectonic unitar si unic, hoteluri situate chiar pe plaja, nisip fin, apa curata si multa verdeata. Numele statiunii provine de la numele unui personaj dintr-o povestire a scriitorului bulgar Yordan Yovkov: Albena, simbol al frumusetii si puritatii.
Amintiri de la Marea Rosie (Sharm el Sheikh 2010)
Asezata la poalele muntilor Sinai, pe malul cel mai de sud al peninsulei cu acelasi nume, inconjurata de apele marii, strajuita de salba recifelor de coral, statiunea Sharm el Sheikh este cea mai exotica, cea mai frumoasa si cea mai eleganta statiune de la Marea Rosie. Desertul muntos si arid, lumea beduinilor, manastirea Sfanta Ecaterina, minele de turcoaze, rasariturile si apusurile asteptate in virful muntilor invita turistul aventuros sa le descopere in timpul unui safari in desertul Sinai.
Amintiri de la Marea Moarta (Israel 2010)
Aflata la cea mai mica altitudine de pe Terra, suprafata neteda de apa a Marii Moarte – de fapt un lac interior – este strapunsa ici-colo de coloane de sare. Pe alocuri , bucati mari de sare plutesc asemenea unor aisberbuguri ce se faramiteaza. Acest tarm aproape lipsit de viata este scena pe care s-a petrecut istoria biblica a sotiei lui Lot. Privind inapoi, spre prapadul ce lovise Sodoma si Gomora cu foc si pucioasa , femeia a fost pe loc transformata in stanca de sare. Unii arheologi considera ca cele 2 cetati zac si astazi sub apele putin adanci din zona de sud a marii.
Aflat la 398 m sub nivelul marii, lacul este situat la extremitatea vaii Iordanului, la nord de Marele Rift African. Pe alocuri, apele Marii Moarte au o adancime de 400 m, acolo fundul ei aflandu-se la 0,8 km sub nivelul marii. Marea Moarta are o lungime de aproximativ 80 km, masurand 18 km in cel mai lat punct al sau.
Izvoarele calde si temperatura ridicata a lacului tot timpul anului au determinat valorificarea balneoterapeutica a acestuia. Dintre statiuni se evidentiaza En Gedi, o adevarata oaza.
Este socotit cel mai mare loc de tratament natural. Are 330 de zile insorite pe an. Este apa cea mai sarata si bogata in minerale de pe planeta.
_
„Toti avem propriile noastre masini ale timpului. Unele ne duc inapoi, se numesc amintiri. Unele ne duc inainte, se numesc visuri. ” Jeremy Irons
_
In cazul vostru, balanta inclina inspre amintiri sau inspre visuri? Sau cel care va defineste este prezentul?
Aici gasiti articolul meu preferat din blogosfera. Sincere felicitari autoarei!
Summer Dreams 
Pingback: Maxima zilei(X) Memories- Albena and Sharm el Sheikh 2010 - Ziarul toateBlogurile.ro
Eu sunt in ipostaza de a avea mai multe amintiri decât visuri….dar m-am gândit sa ajung si in Israel cândva. Este si Sharm el Sheikh pe lista. La Albena am fost deja 🙂 Off….pâna si aici „ne-au luat” bulgarii rau de tot…
@ Diana 🙂 baiatului ii trebuia o schimbare de mediu. Problema lui e ca se acomodeaza foarte repede….
In legatura cu amintirile, am o curiozitate, predomina cele placute, cele mai putin placute sau exista un echilibru intre cele doua categorii ? A existat un moment in viata ta in care amintirile au constituit o piedica in calea indeplinirii unor visuri? Te-au tinut ele vreodata in loc?
Toata lumea e innebunita cu Marea Rosie, toti cei care s-au intors din Israel au avut numai cuvinte de lauda si au inclus regiunea pe lista favoritelor chiar pe locul 1.
Dupa asa o prezentare frumoasa, acum imi fac bagajul si plec sa le descopar 🙂 Cred ca cel mai mult mi-ar placea la Marea Rosie 🙂
La sfarsitul articolului v-am adresat o intrebare, ai vazut-o? Mi-ar placea sa aflu raspunsul tau. 🙂 Si eu tot cu Marea Rosie votez. :)) 😛
Cred ca cel mai bine este sa traim in prezent 🙂 Este placut sa ne amintim uneori de momente placute, dar daca ne-am lasa doborati de acestea nu ne-am mai putea concentra prezentului. 🙂 Cat despre visuri…este bine sa existe, ele ne motiveaza prezentul 🙂
Din pacate pe mine m-au coplesit, m-au daramat amintirile mai putin placute, ele nu ma lasa sa-mi traiesc viata. De fapt, din cauza lor, sunt un mort in viata. In cazul meu, cele frumoase palesc in fata celor neplacute.
O alta lectie data turismului romanesc.
P.S.-Pozele sunt frumoase. Unele sunt inclinate in partea in partea stanga (vezi linia care uneste cerul cu marea). 😉
Oare de cate lectii avem nevoie pentru a intra si noi in randul lumii?
Sutem in randul lumii. Doar ca randul are cap si coada. Ghici unde suntem?
:))) Ce pacat ca nu te pot contrazice. 😦 😦
daca te uiti la linia de care spui , ai sa vezi ca sunt inclinate pe dreapta 😦
vroiam sa zic de pamant ca e fix , se inclina aparatul , spre dreapta si pozele odata cu el 🙂
Am mai multe de zis :)) cum le pun, la liniuță? 😀
Amintiri, nu am foarte multe, tind să strâng. Cred, deci, că visez cu ochii deschiși mai mult decât îmi amintesc imagini trecute. Încerc să mă țin de prezent, dar uneori e greu.
Interesant articolul sugerat. L-am citit cu atenție.
Dacă nu e prea mare indiscreția mea 🙂 , de udne vine S.I.N.? Că sunt curioasă și îmi bat capul de ieri, dar n-am descoperit.
Gata, am terminat 🙂
E si normal ca la varsta ta sa primeze visurile. Iti doresc mult curaj si tenacitate pentru a le indeplini. Daca nu pe toate, macar pe cele mai importante. 🙂
Dar am explicat de unde vine S.I.N. Pe articolul precedent, m-a intrebat vacitim. Sunt initialele de la Summer is nice. 😛
se pare că am pierdut comentariul.
Mulțumesc pentru urări! :*
Cu mare placere. >:D<
Maxima zilei a picat mănuşă.
Am să-i urmez exemplul. 🙂
As vrea si eu…sa pot. 😦
Nu stiu ce sa spun in legatura cu ce predomina si ce nu. Am si amintiri placute, si amintiri neplacute. Si da, au existat piedici legate de amintiri.
Sharm el Sheikh este in Egipt, nu in Israel, dar am si Israelul pe lista.
Si in cazul meu exista, zilele trecute mi-a fost atat de clar acest lucru…
Dar unde am scris eu ca Sharm el Skeikh este in Israel? Doar ca, cine ajunge in Egipt, in sudul Pen. Sinai, la S el S nu rateaza si vizita in Israel.
In primul rand, da’mi voie sa declar cu viitoare lacrimi in ochisori ca Marea Neagra imi va lipsi enorm 😦 am crescut la Constanta si imi va fi un dor crunt de briza de acolo, de plimbarile pe faleza si de pozele de la Cazino 😦 Bucuresti are noroc cu toate posibilitatile pe care le ofera si cu multitudinea de evenimente care au loc acolo…in rest, nu se compara cu orasul meu natal.
In al doilea rand, la partea cu visele si amintirile, cred ca sunt juma-juma…pentru ca fara trairile din trecut nu ma vad in viitor. Consecintele fostelor mele actiuni se rasfrang asupra mea in prezent si o vor face si mai incolo…din fericire, in mare parte, am stiut sa aleg bine 🙂 insa presimt ca peste cateva saptamani, nu prea voi mai intoarce capul dupa trecut, ci mai degraba imi voi pune ochelari de cal si voi privi drep inainte! Am nevoie de asta…
La 18 ani e mai greu sa te afecteze intr-atat amintirile inca sa nu poti merge mai departe…
Dar te poti intoarce mereu in C-ta, in vacante, weekend-uri, nu cred ca te vei rupe radical de orasul natal in acesti 3 ani de facultate.
Cred ca in cazul meu exista un echilibru intre amintiri si visuri, sunt amandoua la fel de numeroase. Cat despre amintiri le-am pastrat numai pe cele frumoase :))
Eu as alege tot Marea Rosie :P, desi tot in Tibet imi visea mintea :))
Postul tau m-a relaxat dupa o zi f obositoare!
Ce mult ma bucur! Si eu am avut o zi cumplita, am trecut in decurs de 3 ore de la extaz la agonie. 😦 Mai bine era invers. 😛
De ce toti barbatii vor in Tibet? 😯
Foarte bun raspunsul tau, echilibrul este cel care trebuie sa primeze in orice facem.
Azi a fost ziua de prezentare oficiala pt Let’s do it romania jud arges. si au fost intalniri pe la prefectura, conf de presa si apoi intalnirea intre noi….etc.
De ce vreau eu in Tibet? pentru ca vreau sa invat si mai multe despre mine ca om.
Cred ca esti super obosit, cum de-ti gasesti putere sa scrii pe blog?
Interesant motiv, nu m-am gandit la el, probabil din cauza ca nu am vazut filmul ala cu Brad Pitt. 🙂
Nu stiu de unde gasesc energia :)) probabil inca sunt in elanul activitatii!
Trebuie remediata problema cu vizionatul filmului 😛
Hai sa-ti spun un secret, uneori am tendinta de a privi locurile strict din punct de vedere geografic. E oarecum firesc ca pe tine sa te atraga regiunile incarcate de spiritualitate, tu incerci sa intelegi ,prin prisma meseriei, si aceasta latura a lor, imbinata cu cea istorica, evident.
Cu filmul e o problema, chiar nu-mi place Brad Pitt, nu pot sa ma uit la filmele lui. 😦
La fel cum nu-mi place nici Demi Moore, ca tot ne-a recomandat azi Dragos un film cu ea.
Asa este, Nice, ai dreptate! 🙂 Spiritualitatea si aura de mister ma atrag spre Tibet. E o dorinta interioara..
Daca spun ca nici mie nu imi plac Demi Moore si Brad Pitt, absolut deloc, coincidentele devin ciudate? :)))
Eu am vazut 7 ani in Tibet chiar daca era cu Brad Pitt, am facut un efort imens, insa!
Foarte tare coincidenta! In plus, amandoi iubim misterele, cred ca ai citit articolul meu(destul de recent) dedicat lor. Ceea ce cu siguranta nu ai citit sunt comentariie mele de pe blog in care marturiseam ca nimic din ce apartine Asiei nu-mi este aproape de suflet. Ador un singur continent: Europa. Si, desigur, insulele(mai putin cele din Arctic 😛 ).
Eu pot spune ca ador Asia, in sensul ca imi doresc sa o vizitez, sa o cunosc, dar nu vreau si nici nu cred ca pot sa traiesc acolo. Da, asa e: sunt european, am in vene pragmatisumul si dorinta de a supravietui cu orice pret a europeanului.
Diferenta dintre orient si occident este ca acesta din urma are o dorinta de a reusi in ce isi propune formidabila. Orientul observa si asteapta, Occidentul vrea si obtine.
Promit sa citesc si comentariile 🙂
vacitim: iar analizezi (si) din punct de vedere uman. :)) Cand spui occident te referi si la SUA, nu?
Nu-i nevoie, am sintetizat aici destul de bine ce era mai important. Ai depune o munca sisifica…si nu cred ca e cazul.
Da, asa e. Sunt vinovat! Eu gandesc cu sufletul. Intotdeauna.
Nu, pt mine occidentul e suta la suta european. SUA nu ma intereseaza in situatia asta. Ei sunt aparte 🙂
Da, stiu cum gandesti tu, ti-am citit articolul. 😛
Iti doresc o seara frumoasa si linistita in continuare. 🙂
Am devenit previzibil, prin urmare :))
Multumesc frumos pentru urari! O noapte de vis si tie!
Ca sa-ti raspund la intrebare … cred ca ma hranesc din ambele in egala masura. Visurile ma ajuta sa-mi canalizez energia pentru ce va urma, amintirile ma fac sa evaluez trecutul cu bunele si relele lui.
Multumim pentru recomandarea cu articolul preferat. Insa nu am reusit sa-mi dau seama cum se poate comenta acolo … DACA se poate comenta!
Atat timp cat amintirile nu constituie un obstacol pentru indeplinirea unor eventuale visuri, putem afirma ca suntem niste invingatori.
Articolul diacrticei nu se poate comenta, de aceea am ales si eu aceasta forma de exprimare a adeziunii la continutul sau. Decizia autoarei mi se pare oarecum fireasca.
Foarte frumoase amintirile si pozele bineinteles. In Albena am fost chiar vara asta si mi-a placut foarte mult. Urmatoarea destinatie e Turcia sau Egipt. Si ca sa raspund la intrebare in mod sigur balanta inclina catre visuri pentru ca am doar 21 de ani.
Iti doresc sa ti se indeplineasca toate! 🙂