Ganduri necenzurate

Home, sweet home. 🙂  Tocmai  m-am intors dintr-o scurta plimbare.  Am dat o raita prin  blogosfera. 😀  Initial am intrat  pe un blog pe care-l stiam, dar pe care nu-l mai vizitasem de ceva timp. Cel mai recent articol facea reclama desantata altor bloguri, lucru care nu m-a incantat peste masura. Am dat click pe unul din numele ridicate in slavi de autor, dorind sa ma conving daca laudele sunt exagerate sau nu. Ei bine, trebuie sa recunosc ca am avut o surpriza de proportii, pe langa faptul ca posesoarea blogului e de o frumusete rapitoare, pozele expuse la tot pasul stand marturie in acest sens, articolele sale constituie adevarate opere de arta. Fata asta scrie atat de frumos, incat aproape ca mi-a fost jena sa citesc… simteam ca locul meu nu este acolo,  iar primul impuls a fost sa parasesc in graba micul ei univers. Ma coplesea talentul  uluitor, stilul  sofisticat ce trada o femeie moderna, mondena, complexa, trista, plina de ganduri si intrebari, atat de sincera…  Am retinut  pasiunea ei pentru literatura/scris, cosmetice si pentru…mare. Si in opinia mea marea este  singurul loc unde iti poti gasi linistea. Poate pentru ca acolo altcineva se framanta in locul tau, alt zbucium e mai pregnant… Doar acolo,  hipnotizat de  furia valurilor in nemarginirea marii , de  neclintirea albastra a cerului, tolanit in sezlong,  poti scapa  de noianul de ganduri ce dau navala in fiecare secunda, ce te macina , te chinuie si  nu-ti dau pace in restul timpului.

Deci da, mi-a placut la nebunie, dar nu m-as mai intoarce. De ce? Din multiple motive. Primul si cel mai important este ca fundalul negru pe care sunt asternute ideile distinsei domnisoare nu e tocmai pe gustul meu, desi e (non)culoarea mea preferata cand  e vorba de haine, desi denota eleganta si stil, cand vine vorba de bloguri, negrul este deprimant, apasator, obositor. Pai nu sunt eu suficient de demoralizata, la ce-mi trebuie un motiv in plus? In al doilea rand pentru ca nu prea exista variatie, tema articolelor pare a fi mereu aceeasi. Si pentru ca fata are un stil care te tine la distanta. Prea multa pretiozitate strica. Trebuie sa stii sa faci in asa fel incat sa ajungi rapid la inima cititorilor tai. Altfel scrii pentru tine. Exclusiv.

Am parasit blogul ei cu mii de impresii si regrete. Am poposit apoi, e drept doar pentru foarte scurt timp, pe un blog ceva mai placut ochiului meu, unde  atentia mi-a fost atrasa de lungimea nefiresc de mare a articolelor, care insa nu  dezbateau teme filozofice, religioase sau culturale, ci, spre stupoarea mea, unele mult prea puerile, care nu ar merita sa fie tratate atat de aprofundat. In fine, mi-am spus, omul poate abera ore in sir despre orice vrea el, problema e a celui ce sta sa-si piarda timpul cu asa ceva…

Hai ca risc sa ma lungesc si eu si sa va plictisesc. In esenta, ce as vrea  sa aflu de la voi este ce anume va face sa reveniti pe un blog pe care l-ati descoperit prima data. Dupa ce va ghidati  in alegerea blogurilor pe care le includeti in blogroll? Care sunt criteriile voastre de selectie? De ce anume  tineti cont cand va hotarati sa frecventati un blog? De ce scrie la „about”, de tema blogului, de calitatea articolelor, de mesajul transmis, de aspectul fizic al proprietarului blogului respectiv, de lungimea articolelor, de stilul familiar sau  de buna dispozitie si optimismul ce transpira prin toti porii blogului?

Anunțuri

8 responses to “Ganduri necenzurate

  1. Revin mereu cand imi plac articolele pe care le gasesc acolo.
    Nu sunt atenta neaparat la culori, fonturi, chestii de genul. In schimb ma deranjeaza daca e scrisul prea mic sau daca e prea incarcata pagina. Daca imi ia 20-30 de secunde (sau chiar mai mult) sa mi se incarce pagina, e clar ca nu mai revin…

    Eu nu am blogroll, apelez la feed-uri si la optiunea de wordpress de urmarire a articolelor urmatoare… si daca gasesc ceva care imi place, notez…
    Inainte bineinteles, investighez tot blogul, nu doar ultimele articole, sa imi dau seama de calitate.

    Lungimea articolelor nu ma deranjeaza.
    Dar daca vad prea multe de umplutura, articole copiate, nu ma las impresionata.

    Stilul… cred ca diversitatea stilurilor imi place cel mai mult in blogsfera. Ca pot sa citesc un blog mai comic, altul mai profund, altul scris in misto-uri, altul despre teme filozofice, altul despre lecturi, unul pesimist, altul optimist etc.

    • Si pe mine ma deranjeaza cand o pagina se incarca greu. Am inceput sa nu mai am deloc rabdare, si culmea, cel mai greu se incarca chiar blogul meu. 😦 Asta ma scoate din minti! La propriu. 😛
      Nici pe mine nu m-ar deranja lungimea excesiva a articolelor, cu conditia sa nu-mi spuna acelasi lucru in mii de feluri, sa aiba 1000 de randuri, iar tema sa fie shoppingul sau descrierea ultimului ruj lansat de nu stiu ce brand, sau autorul sa se vaite cat de cruda a fost viata cu el, cat de disperat e si sa-mi transmita si mie starea respectiva.
      Eu in ultimii 3 ani am fost mai mult postator, pe blogul asta scriu intensiv de cca o luna(cand am adaugat si primii oameni in blogroll), ce inseamna „feed” si unde se gaseste optiunea de urmarire a articolelor urmatoare?

      • Exemplu e RSS feed.
        Pur si simplu te ajuta sa urmaresti cand apar noi comentarii si noi posturi pe un blog.

        Optiunea de urmarire la wordpress apare cand comentezi, imediat sub abonare la comentarii urmatoare.
        Mie mi se pare utila: cum posteaza omul, cum primesc mail. Si daca n-am timp o perioada, se aduna, dar tot ajung sa urmaresc ce e nou.

  2. Mie-mi place sa citesc despre orice, nu am anumite criterii, nu caut doar anumite teme. etc. Nu-mi plac site-urile pline de reclame ce-mi fac paginile sa se incarce greu si nici site-urile cu scrisul extrem de mic si obositor.
    Deasemenea nu dau importanta cantitatii ci calitatii, daca ma plictisesc din primele 3 4 randuri deja nu mai merg mai departe dar de gasesc si 2, 3 glumite raman acolo pana dau gata intregul site. 😀

  3. Diana
    Am inteles, iti multumesc pentru lamuriri. 🙂

  4. articolele si apoi persoana

  5. Pe mine intotdeauna ma atrage titlul blogului 🙂 practic, il defineste, sau macar asa ar trebui ( am boala asta cu titlul din cauza ca sunt obsedata de carti :”> ). In al doilea rand, citesc cele mai noi articole… nu caut un anume gen, imi plac bloggerii care stiu sa imbine mai multe teme…care vorbesc despre cazuri de zi cu zi, care isi dau cu parerea, care au din cand in cad chef de glume sau care pica in borcanul cu melancolie si filozofeaza. Apoi ma uit obigatoriu si la rubrica „About me”…ma deranjeaza cand nu vad ceva cat de cat relevant. Nu ma intereseaza nume sau date personale, ci mai mult 2-3 informatii despre caracter, hobby’uri..ca sa vad si eu cu ce „se mananca” persoana care scrie 😀 Dupa care revin la alte articole mai vechi care mi se par atragatoare…
    Refuz din prima un blog care are un nume prea comun sau depravat. Da, e eronat sa judeci de la prima vedere, dar asa sunt eu… eventual intru, arunc o privire and that’s all, folks 😆 ma enerveaza si bloggerii care nu stiu sa scrie corect gramatical! Care habar nu au unde trebuie puse cratimele alea si care nu stiu ca „frumoas-o” nu exista! ( „dar „frumoaso” da!). Fug cat ma tzine cursorul mouse’ului de blogurile EMO 😆 mama, le detest!
    Cam astea ar fi pretentziile mele :”> stiu ca am cam multi pitici, dar datorita lor am acum o blogosfera geniala 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s